Românii din Croaţia se plâng de dificultăţile obţinerii rezidenţei şi de dubla impozitare

În Croaţia sunt înregistraţi, potrivit datelor oficiale ale ambasadei României la Zagreb, 300 de cetăţeni români, aflaţi mai ales la Zagreb, dar şi în Rjieka sau Split.

Reprezentanţi ai comunităţii româneşti - oameni de afaceri, directori de companii multinaţionale şi artişti - au avut luni seară o întrevedere cu ministrul de externe Adrian Cioroianu pentru a-şi prezenta problemele întâmpinate în Croaţia, în condiţiile în care, în pofida sprijinului ambasadei, nu le este oferit un sprijin instituţional din partea Zagrebului tocmai din cauza dimensiunii reduse a comunităţii.

Principalele dificultăţi de care s-au plâns românii au fost cea a obţinerii premiselor de rezidenţă în Croaţia şi cea a reîntregirii familiei. Croaţia a emis de curând o nouă lege potrivit căreia, pentru a obţine drept de rezidenţă, cetăţenii străini sunt obligaţi să lucreze doi ani, după care primesc permis de rezidenţă pentru un an. Abia din acel moment ei pot să-şi reîntregească familia, după cum au explicat reprezentanţii comunităţii române. În acest context, o problemă o pune şi legea prin care cetăţenii străini care nu lucrează nu pot să petreacă mai mult de şase luni pe an în Croaţia, fără a depăşi însă trei luni consecutiv. Prevederile sunt valabile pentru toţi cetăţenii străini şi vor fi ridicate pentru ţările UE în momentul în care Croaţia va deveni ţară membră.

În plus, o altă problemă semnalată a fost cea a obţinerii domiciliului permanent în Croaţia, pentru care este obligatoriu un test de limbă croată. Românii au atras atenţia că aceste legi nu a fost aduse la cunoştinţa opiniei publice, subiecul fiind evitat de către mass-media croate.

În condiţiile în care angajaţi de toate naţionalităţile sunt afectaţi de aceste dificultăţi, ambasadoarea României la Zagreb, Oana-Cristina Popa, a dat asigurări că a discutat cu alţi ambasadori UE stabilind că sunt necesare demersuri de tip lobby pentru găsirea unei soluţii.

Oamenii de afaceri români au atras atenţia şi asupra problemei dublei impozitări şi a faptului că în România nu există un mecanism instituţional la nivelul Ministerului de Finanţe prin care dările plătite de către aceştia să poată să fie recuperate.

Reprezentanţii breslei artiştilor, patru balerini ai Baletului din Zagreb, care în total numără 14 balerini români - printre care chiar prim-balerinul - au semnalat şi o altă nemulţumire, şi anume cea a nesemnării acordului cultural între cele două ţări. Acest fapt îngreunează colaborarea în domeniu, mai ales din punctul de vedere al schimbului de artişti. De exemplu, unui artist care a lucrat nouă ani în România şi apoi s-a mutat în Croaţia nu îi este recunoscut niciun an de vechime, ceea ce influenţează în mod negativ ieşirea la pensie.

Un alt acord care stagnează, a subliniat ambasadoarea, este cel în domeniul educaţiei, pentru care România şi-a încheiat demersurile, aşteptând acum ca partea croată să îşi definitiveze activităţile necesare.

În ceea ce priveşte imaginea românilor percepută de cetăţenii croaţi, comunitatea a fost foarte optimistă. Astfel, chiar dacă în anii '90 percepţia era defavorabilă, ca apoi după 2000 să se îmbunătăţească nesemnificativ, începând cu anul 2003 atitudinea croaţilor faţă de România s-a schimbat radical. Aceştia au început, potrivit românilor prezenţi la întâlnire, să vadă în România un model demn de urmat, privind admirativ către ţara noastră, mai ales după aderarea la UE şi NATO.

Ministrul de externe român a dat asigurări că MAE, prin toate structurile sale, încearcă să ofere soluţii problemelor semnalate, chiar şi în privinţa celor care nu depind direct de ministerul pe care îl conduce, urmând să sesizeze instituţiile vizate şi solicitând sprijin în vederea rezolvării problemelor.

Adrian Cioroianu a început, luni, la Zagreb, un turneu regional care mai are ca puncte de escală Muntenegru, Macedonia şi Bulgaria. Miza acestor vizite oficiale se înscrie atât în marja summitului NATO de la Bucureşti, din 2-4 aprilie, dar şi în contextul internaţional tensionat declanşat de proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo.

Vizita şefului diplomaţiei române în Croaţia a fost prima vizită oficială, la nivel de ministru de externe, de când România a devenit membră NATO şi UE. Croaţia este primul stat din Balcanii de Vest care a început negocierile de aderare la UE, în octombrie 2005, fiind considerat un lider regional, cel mai bine poziţionat stat din regiune pentru aderarea la UE şi NATO.

Sursa: NewsIn