Potrivit Eurofound, există diferenţe mari între statele membre UE, în ceea ce priveşte numărul total de zile libere pe care lucrătorii le au anual, studiul relevând că în unele ţări muncitorii au cu aproape trei săptămâni şi jumătate mai mult timp liber decât în altele. Astfel, suedezii au 42 de zile libere şi de concediu, pe an, în timp ce în Estonia lucrătorii au doar 26.
În medie, muncitorii din ultimele 12 state care au aderat la UE lucrează mai mult cu două săptămâni şi jumătate pe an faţă de cei din celelalte 15 ţări. Astfel, lucrătorii din UE 15 au, în medie, 35,6 zile libere şi zile de concediu, în timp ce lucrătorii din cele 12 state nou intrate au 31,3 zile libere. Media în UE27 este de 33,7 zile libere pe an.
După Suedia, ţările cu cel mai mare număr de zile libere pentru muncitori sunt Germania (40 de zile), Italia (39 de zile), Luxemburg şi Danemarca (38 de zile). Ţările cu cele mai puţine zile libere sunt, după Estonia, Letonia (27 de zile), Ungaria (28 de zile) şi Irlanda, care, cu doar 29 de zile libere şi de concediu, are cel mai scăzut număr de zile din UE15.
În 2006, numărul mediu de ore muncite pe săptămână, pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, a variat de la 42,1 ore, în Letonia, la 37,6 ore, în Franţa. În timp ce media acceptată pentru o săptămână de lucru în UE27 a fost de 38,7 ore, în practică, media de ore muncite a fost cu 1,2 unităţi mai mare, adică de 39,9 ore pe săptămână.
Referitor la numărul de ore efectuate pe an, cel mai mult lucrează muncitorii din Estonia, Letonia, Ungaria, Polonia şi România (1.840), în timp ce francezii, suedezii, danezii şi germanii muncesc cele mai puţine ore pe an. Media orelor lucrate în Estonia anual este de 1.872, cu 304 ore mai mult decât în Franţa (1.568 ore anual).
Studiul s-a concentrat şi pe chestiunea chemării neprogramate la serviciu, în domenii în care lucrătorii trebuie să fie disponibili ori de cîte ori angajatorul are nevoie de ei. Aceste situaţii se regăsesc cel mai frecvent în domeniul medical, în transporturi şi în sectoarele hotelier şi de catering, şi sunt cel mai des întâlnite în Norvegia şi Olanda. Problema chemării neprogramate la serviciu este, în prezent, motiv de dezbateri legislative, mai ales pentru domeniul medical, dezbateri care se referă în principal la plata acestor ore şi dacă munca efectuată suplimentar se calculează ca timp de muncă.
Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă (Eurofound) este o structură europeană tripartită, cu rolul de a oferi instituţiilor implicate în elaborarea de politici sociale rapoarte realizate prin cercetare comparativă.
Sursa: NewsIn
