Românii își drămuiesc tot mai atent banii, dar paradoxal, cheltuielile pentru bunurile de larg consum și produsele Electro-IT continuă să crească. În primele șase luni din 2026, consumatorii au cheltuit 68 de miliarde de lei, cu 3,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, deși puterea de cumpărare s-a redus cu aproximativ 6%, iar încrederea consumatorilor rămâne scăzută.
Datele provin din cel mai recent Barometru de Retail – State of the Retail Nation, realizat de NielsenIQ România pe baza informațiilor colectate din aproximativ 62.000 de puncte de vânzare din întreaga țară. Imaginea conturată de cercetare este însă mai nuanțată decât sugerează simpla creștere a valorii vânzărilor: românii nu consumă neapărat mai mult, ci plătesc mai mult și cumpără diferit.
Inflația ține în sus valoarea cumpărăturilor
Piața FMCG a crescut în valoare cu 5,2% în primul semestru, însă ritmul s-a temperat în trimestrul al doilea, la 3,9%. Principalul motor al creșterii nu este majorarea cantităților cumpărate, ci inflația.
În multe categorii, volumele au rămas constante. Consumatorii au început să caute mai agresiv variantele mai ieftine, să schimbe brandurile consacrate cu mărci private, să urmărească promoțiile și să se orienteze către magazine cu prețuri mai mici.
Practic, coșul de cumpărături nu dispare, ci se transformă.
Românii continuă să cumpere alimente și produse esențiale, dar sunt mai dispuși să renunțe la produsele considerate „de răsfăț” sau să amâne cumpărăturile scumpe. În același timp, reducerea consumului în HoReCa se reflectă indirect în retailul alimentar: ceea ce nu mai este cumpărat la restaurant sau comandat este pregătit mai des acasă.
Mâncarea rămâne prioritatea numărul unu
Categoria alimentară, care reprezintă 56% din valoarea coșului FMCG, a crescut cu 5,8% în valoare.
Băuturile non-alcoolice au avansat cu 7,3%, în timp ce băuturile alcoolice au crescut cu 2,4%. Produsele non-alimentare au avut o creștere valorică mai modestă, de 2,2%, dar aici volumele indică mai clar orientarea către produse mai ieftine.
Diferențele dintre categorii arată însă și mai bine cum se schimbă comportamentul consumatorilor.
Produsele considerate necesare rezistă mai bine. Cafeaua, de exemplu, a înregistrat o creștere a volumelor chiar dacă prețurile au crescut peste media FMCG. Laptele, brânzeturile, carnea și legumele proaspete au beneficiat, de asemenea, de o cerere mai mare în volum.
În schimb, berea și ciocolata au înregistrat scăderi importante de volum.
Mesajul este clar: atunci când bugetul familiei este pus sub presiune, românii taie mai întâi din ceea ce pot amâna sau considera neesențial.
Promoția a devenit aproape regulă, nu excepție
Românii sunt tot mai atenți la prețul de la raft, iar comercianții răspund printr-o intensificare a promoțiilor.
În trimestrul al doilea, produsele vândute prin promoții au ajuns să reprezinte 27,7% din vânzările comerțului modern, cu 1,4 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Este unul dintre cele mai importante semnale privind presiunea asupra bugetelor gospodăriilor. Consumatorul nu abandonează complet cumpărăturile, dar devine mult mai calculat: așteaptă reducerea, compară prețurile și schimbă magazinul dacă găsește o ofertă mai bună.
În acest context, mărcile private câștigă teren. Acestea au ajuns să reprezinte 21,9% din vânzările FMCG, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât în primul trimestru al anului trecut.
Supermarketurile și magazinele de discount câștigă teren
Schimbarea comportamentului se vede și în alegerea magazinului.
Supermarketurile și magazinele de discount au înregistrat o creștere de 8,9% a vânzărilor în valoare, ajungând la aproape jumătate din piață, respectiv 49,5%.
Comerțul tradițional rămâne al doilea canal ca importanță, cu 29,7% din piață, dar vânzările au crescut cu numai 0,6%.
Hipermarketurile au avansat cu 3,4%, ajungând la 19,8% din valoarea vânzărilor, în timp ce magazinele din stațiile de carburant au o cotă de 1,1%.
Supermarketurile și magazinele de discount au câștigat cotă în toate marile categorii: 54,7% din vânzările de alimente, 49% din non-alimentare, 42,5% din băuturi non-alcoolice și 36,9% din băuturi alcoolice.
Este o evoluție care arată că prețul și promoțiile au devenit criterii tot mai importante în decizia de cumpărare.
Online-ul crește puternic: 1,1 miliarde de lei
O altă schimbare importantă este migrarea unei părți a cumpărăturilor către internet.
În primul semestru, vânzările FMCG online monitorizate de NielsenIQ au ajuns la aproximativ 1,1 miliarde de lei, în creștere cu 17,5% față de aceeași perioadă din 2025.
Alimentele au crescut cu 19,5%, băuturile non-alcoolice cu 22,9%, băuturile alcoolice cu 19,7%, iar produsele non-alimentare cu 12,2%.
Consumatorul caută astfel nu doar comoditate, ci și posibilitatea de a compara mai ușor prețurile și de a identifica rapid promoțiile.
Dar când vine vorba de telefoane, televizoare și electrocasnice, românii trag frâna
Dacă alimentele și produsele de bază rezistă, piața Electro-IT transmite un mesaj mult mai pesimist.
Valoarea vânzărilor a scăzut cu 7,5%, iar volumele cu 8,9%.
Cea mai mare categorie, Telecom, care include smartphone-urile, a înregistrat o scădere de 13,8% a numărului de unități vândute. Românii își păstrează mai mult timp telefoanele și amână înlocuirea acestora.
Scăderile au fost generalizate: electronicele au pierdut 10,5% în volum, electrocasnicele mari 9,9%, produsele IT 7,9%, electrocasnicele mici 4,6%, iar echipamentele de birou 4,1%.
Cea mai severă scădere a fost înregistrată la aparatele pentru confortul locuinței: minus 24,4% în volum.
Singura excepție importantă a fost categoria Foto, unde volumele au crescut cu 19,1%.
Puterea de cumpărare s-a deteriorat
Cifra care explică cel mai bine paradoxul este cea referitoare la venituri și prețuri.
Potrivit NIQ România, între iunie 2025 și mai 2026, inflația medie a fost de 9,4%, în timp ce creșterea salarială a fost de numai 3,2%.
Asta înseamnă că veniturile au crescut mult mai lent decât prețurile.
Prin urmare, majorarea cu 3,2% a cheltuielilor totale nu trebuie interpretată drept un semn că românii au devenit mai bogați sau că și-au permis să consume mai mult. Dimpotrivă: o parte importantă din această creștere este efectul scumpirilor.
Consumatorii compensează diferența prin comportament: cumpără produse mai ieftine, urmăresc reducerile, aleg mărci private, cumpără mai puțin din anumite categorii și amână investițiile importante.
Românii nu au renunțat la consum. Au renunțat la consumul scump
Datele din prima jumătate a anului descriu, de fapt, o economie în care consumatorul încă ține piața în viață, dar o face cu tot mai multă precauție.
Se cumpără mâncare, dar se caută prețul cel mai bun. Se cumpără cafea, dar se amână telefonul nou. Se merge mai des la discount și se așteaptă promoția. Se gătește acasă în locul mesei la restaurant. Se aleg mărci private în locul brandurilor consacrate.
Este o schimbare importantă pentru retaileri și producători. Creșterea valorică a vânzărilor poate crea impresia unei piețe solide, însă scăderea volumelor în categoriile discreționare arată că banii disponibili pentru consum sunt, în realitate, tot mai atent drămuiți.
Paradoxul României din 2026 este, astfel, simplu: românii cheltuie mai mulți bani, dar nu pentru că își permit mai mult, ci pentru că aceeași cantitate de produse costă mai mult.
Imagine: https://www.magnific.com/
