Combinaţia de risc foarte scăzut şi profit superior inflaţiei şi depozitelor bancare menţine România în topul pieţelor fondurilor mutuale în care investitorii aduc mai mulţi bani decât retrag.
„Este adevărat că piaţa noastră de profil are un uriaş potenţial şi profită de un context favorabil şi recuperează din decalajul faţă de alte ţări din regiune, unde această industrie este mult mai dezvoltată. Dimensiunea prea mare a acestui decalaj este şi motivul pentru care relevanţa comparaţiei cu alte ţări trebuie privită cu prudenţă“, a declarat Mihail Ion, preşedintele societăţii de administrare a investiţiilor Raiffeisen Asset Management.
Cele mai mari investiţii au atras fondurile româneşti care fac plasamente în instrumente cu grad redus de risc şi mai ales cele în altă valută decât în leul.
România este a 11 – a ţară din cele 26 membre ale EFAMA, în topul subscrierilor nete în fondurile mutuale de pe piaţa locală. Fondurile româneşti au primit de la investitori cu 137 mil. euro mai mult decât aceştia au retras, în primele trei luni ale anului, potrivit , potrivit raportului pe primul trimestru al EFAMA, distribuit de Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România (AAF).
Piaţa noastră a depăşit Finlanda (unde subscrierile nete au fost de 102 mil. euro), Slovenia (13), Bulgaria (4) şi Belgia (0). au înregistrat subscrieri nete negative, adică retrageri mai mari decât sumele investite.
Sumele investite sunt, totuşi, mici faţă de potenţialul populaţiei, iar la acest capitol românii aproape i-au egalat pe sloveni.. Subscrierea netă medie pe cap de român este de 6,53 euro, în timp ce unui cetăţean sloven îi revin 6,68 euo.
Nu surprind problemele pe care le au grecii, care au fost nevoiţi să retragă net din fonduri cam cât au băgat, net, românii şi nici că portughezii au scos cu 453 mil. euro mai mult decât au investit. Nici nevoile de bani ale italienilor nu mai miră. În toate cele trei ţări, pentru micii investitori problemele finaciare au crescut de când problemele ţărilor lor au crescut.
