De altfel, România a înregistrat una dintre cele mai ridicate rate de creştere a activelor nete administrate în fonduri mutuale, datorită subscrierilor nete.

Combinaţia de risc foarte scăzut şi profit superior inflaţiei şi depozitelor menţine România în topul pieţelor fondurilor mutuale în care investitorii aduc mai mulţi bani decât retrag.


„Este adevărat că piaţa noastră de profil are un uriaş potenţial, că profită de un context favorabil şi că recuperează din decalajul faţă de alte ţări din regiune unde această industrie este mult mai dezvoltată. Dimensiunea prea mare a cestui decalaj este şi motivul pentru care relevanţa comparaţiei cu alte ţări trebuie privită cu prudenţă“, a declarat Mihail Ion, preşedintele societăţi ide administrare a investiţiilor Raiffeisen Asset Management.

Cele  mai mari investiţii au atras fondurile româneşti care fac plasamente în instrumente cu grad redus de risc şi mai ales cele în altă valută decât în leul.


România este a 11 – a ţară din cele 26 membre ale EFAMA, în topul subscrierilor nete în fondurile mutuale de pe piaţa locală. Fondurile româneşti au primit de la investitori cu 137 mil. euro mai  mult decât aceştia au retras, în primele trei luni ale anului, potrivit , potrivit raportului pe primul trimestru al EFAMA, distribuit de Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România (AAF).



Piaţa autohtonă a depăşit Finlanda (unde subscrierile nete au fost de 102 mil. euro), Slovenia (13), Bulgaria (4) şi Belgia (0), toate celelalte înregistrând subscrieri nete negative, adică retrageri mai mari decât sumele investite.



Sumele investite sunt, totuşi, mici faţă de potenţialul populaţiei, deşi la acest capitol românii aproape i-au egalat pe sloveni..  Subscrierea netă medie pe cap de român este de 6,53 euro, în timp ce unui cetăţean sloven îi revin 6,68 euo.


Nu surprind problemele pe care le au grecii, care au fost nevoiţi să retragă net din fonduri cam cât au băgat, net, românii şi nici că portughezii au scos cu 453 mil. euro mai mult decât au investit. Nici nevoile de bani ale italienilor nu mai miră. În toate cele trei ţări, pentru micii investitori problemele finaciare au crescut de când problemele ţărilor lor au crescut.


Este interesant, însă,  că investitorii francezii, austriecii, olandezii şi nemţii au restras cu 16,8 miliarde de euro mai mult decât au investit. E drept, însă, pieţele respective sunt atât de dezvolatate încât nu persoanele fizice sunt şi cei mai mari investitori.

 

De asemenea, Polonia, Ungaria şi Cehia au înregistrat retrageri mai mari decât subscrierile. Austeritatea din Ungaria  a scos 356 mil. euro din averile fodnurilor din această ţară, iar din cele poloneze 330 mil. euro.

 

Activele totale ale celor peste 37.700 de fonduri mutuale europene erau de 5.949 miliarde euro la 31 martie, în vreme ce în prezent cele 52 de fonduri româneşti abia dacă depăşesc 1,5 miliarde euro, în ciuda creşrerii explozive din ultimi doi ani.