Romanii sunt printre cei mai increzatori europeni

Românii sunt printre cei mai optimişti în privinţa apartenenţei la Uniunea Europeană şi printre cei mai încrezători în instituţiile comunitare. Procentul de răspunsuri pozitive legate de percepţia asupra extinderii şi a instituţiilor depaseste mult media statelor membre.

Un Eurobarometru recent al Comisiei Europene reflectă percepţia publică asupra problemelor legate de apartenenţa la Uniune. Studiul a inclus cele 25 de state membre, plus România, Bulgaria şi ţările candidate la aderare, Turcia şi Croaţia.

                   1.     Ungaria 70%
                   2.     Romania 68%
                   3.     Grecia 63%
                   4.     Slovenia 63%
                   5.     Marea Britanie 54% 
                   6.     Suedia 51%

În ansamblu, s-au inmultit opiniile pozitive despre apartenenţa la Uniune şi imaginea acesteia. În schimb, a scazut susţinerea unei viitoare extinderi. Cel mai sceptic stat privind oportunitatea extinderii rămâne Austria. Românii se situează în topul optimiştilor în ce priveşte încrederea în Uniunea Europeană, cu un procent de răspunsuri pozitive mult peste media statelor membre.

Raportul se inversează când vine vorba de atmosfera din propria ţară. În statele membre, cei mai multi cetateni sunt mulţumiţi de nivelul democraţiei. O situatie diferita se inregistreaza in România, în Slovacia şi în Lituania, unde majoritatea este nemulţumită de situaţia din propria ţară.

Increderea in instituţiile europene a crescut în medie cu câteva procente faţă de anul trecut. Cea mai mare încredere o întâlnim în Ungaria, Grecia şi Slovenia. La polul opus, aproape jumătate din britanci şi suedezi privesc cu scepticism instituţiile europene. În România, nivelul de încredere este aproape de maximul întâlnit in statele membre.

Studiul a cercetat şi părerea cetăţenilor în privinţa celor mai grave probleme cauzate de extindere. Aproape două treimi din europeni consideră că extinderea creşte riscul acţiunilor criminale. O altă opinie larg răspândită este că prin acest proces  se încurajeaza transferul joburilor catre ţările cu forţă de munca mai ieftină. Această percepţie persistă, cu toate că un studiul a infirmat temerile apărute după extinderea din 2004.

Dintre lucrurile pozitive menţionăm creşterea diversitatii culturale a Europei şi asigurarea pacii şi stabilitatii pe continent.