Românii vor avea drumuri ca în Vest în 130-150 de ani, dacă păstrează actualul ritm de dezvoltare

Cu o rată anuală de creştere a investiţiilor în proiectele de construcţie şi modernizare de drumuri de 30% până în 2012, România are cea mai dinamică piaţă din regiune, fiind urmată de Rusia şi Slovacia, ale căror rate de creştere anuală a investiţiilor în infrastructura rutieră ar putea creşte în următorii trei ani cu 25%, resprectiv 20%, se arată în studiul realizat de A.T. Kearney. Rata mare de creştere poate fi explicată mai degrabă prin fondurile mici alocate în anii trecuţi dezvoltării sectorului rutier, decât prin fondurile care vor fi investite în perioada următoare.

''Dacă piaţa românească va creşte cu 30% pe an în următorii trei ani, piaţa polonezăva creşte cu 11%. Totuşi, sumele investite anul trecut de Polonia în infrastructura rutieră sunt de 4,5 ori mai mari decât cele alocate în Rominia pentru dezvoltarea acestui sector. Diferenţa este şi mai mare între România şi statele din Vestul Europei. Dacă se menţine rata de creştere de 30% pentru acest sector, România va avea nevoie între 130 şi 150 de ani pentru a ajunge la standardele Europei de Vest pentru infrastructura rutieră'', a declarat consultantul A.T. Kearney, Iulian Cîrciumaru.

România este foarte atractivă pentru investitorii din acest segment, deoarece densitatea drumurilor din România este de patru ori mai mică decât a altor state din Europa Centrală şi de Est, şi de circa 14 ori mai mică dacă ne raportăm la ţările din vestul continentului. Potrivit studiului realizat de firma de consultanţă, atractivitatea României a sporit după anunţul Executivului privind alocarea în acest an a zece miliarde de euro pentru investiţiile în infrastructură.

Firma de consultaţă atrage atenţia că în România a existat mereu o diferenţă accentuată între ceea ce declarau reprezentanţii clasei politice şi ceea ce s-a făcut pentru susţinerea proiectelor de construcţie de drumuri şi autostrăzi. "Lipsa fondurilor nu a fost adevărata problemă. România nu a ştiut cum să atragă fonduri UE şi investitori privaţi. Autorităţile române nu au fost capabile să realizeze şi să dezvolte proiecte interesante şi parteneriate public-private'', a precizat Cîrciumaru.

În România astfel de parteneriate public- private (PPP-uri) sunt ca şi inexistente. Dacă pe piaţa europeană a construcţiilor de drumuri patru mari jucători sunt interesaţi să investească în Europa Centrală şi de Est, pe site-ul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, doar două din cele 51 de proiecte mari de infrastructură sunt finanţate prin PPP. Construirea de autostrăzi şi durmuri prin concesiune este o practică uzuală în Franţa şi Marea Britanie, precum şi în alte state europene.

''În contextul actualei crize economice, în care companiile caută soluţii pentru reducerea costurilor, şi se gândesc serios la relocarea activităţii, România va deveni atractivă pentru investitorii străini doar dacă va investi masiv în infrastructură şi va reuşi să dezvolte sectorul rutier omogen pe suprafaţa întregii ţări. Altfel, resursele din Bucureşti şi celelalte câteva oraşe care au atras majoritatea fondurilor în trecut, vor fi supraevaluate, şi îi va determina pe investitori să caute oportunităţi în alte ţări'', a precizat, preşedintele companiei de consultanţă, Michael Weiss.

Sursa: NewsIn