money.ro
🔔 Alerte
ActualitateDenisa Gelatu

Românul în 2025. Cel bogat cumpără aur, cel sărac vinde

Publicat la 14.04.2025, 09:59:30

Distribuie:WhatsAppFacebookX
Românul în 2025. Cel bogat cumpără aur, cel sărac vinde
DiscoverGoogle NewsSursă preferată

În 2025, aurul nu mai este doar un activ de refugiu. În România, diferențele sociale se văd clar: cei cu resurse cumpără aur pentru protecție, în timp ce tot mai mulți români vând bijuterii pentru a-și acoperi cheltuielile curente.

Aurul – barometru social în România

Anul 2025 aduce o creștere accelerată a interesului pentru aur, atât la nivel instituțional, cât și individual. Conform datelor Tavex România, achizițiile de aur de investiții au crescut cu 65% în T1 2025 față de perioada similară a anului trecut. Totodată, cantitatea de aur sub formă de bijuterii vândută a crescut cu aproape 170%, semnalând o presiune tot mai mare asupra veniturilor gospodăriilor.

Victor Dima, Manager Trezorerie Tavex România:
„Românii încep să înțeleagă rolul aurului în diversificarea portofoliilor. În același timp, observăm și o creștere accentuată a vânzărilor de bijuterii, mai ales în rândul celor care au nevoie urgentă de lichidități.”

BNR rămâne rezervată în fața aurului

Spre deosebire de Polonia, Cehia sau Ungaria, Banca Națională a României nu a majorat rezervele de aur. Într-un răspuns oficial, BNR a precizat că strategia actuală este centrată pe menținerea lichidității în piața valutară și stabilizarea cursului EUR/RON. Astfel, în timp ce Polonia a cumpărat 103 tone de aur în 2024, România rămâne la 103,6 tone, reprezentând doar 9,5% din totalul rezervelor internaționale.

Politica economică a SUA influențează piețele globale

Instabilitatea este alimentată și de politica economică americană. Donald Trump, revenit la conducerea SUA, propune tarife extinse și o potențială devalorizare negociată a dolarului, pentru a reduce deficitul bugetar și a încuraja exporturile. Consilierul său economic, Stephen Miran, susține că actualul sistem financiar global favorizează piețele de capital și marile puteri economice, în detrimentul echilibrului internațional.

Miran propune trei soluții:

  1. Impunerea de tarife – pentru a forța devalorizarea dolarului;
  2. Presiune geopolitică – prin reducerea prezenței militare SUA în state partenere;
  3. Restructurarea datoriei publice – inclusiv prin amânarea plăților de dobândă.

Piața aurului la nivel global


Un sondaj realizat de Consiliul Mondial al Aurului în iunie 2024 arată că băncile centrale păstrează aurul ca rezervă principală datorită:

Aurul – între investiție, necesitate și geopolitică

În România, aurul rămâne un simbol al polarizării sociale: investitorii îl privesc ca pe o oportunitate, în timp ce alții îl transformă în lichidități de nevoie. La nivel global, aurul reflectă o lipsă profundă de încredere în sustenabilitatea actualului sistem monetar internațional.

Articole înrudite

Cele mai citite

  1. 1Mama lui Marian Oprișan, pensionara cu venituri de 4 milioane de euro. Cum au ajuns banii, mașinile și proprietățile familiei pe numele acesteia
  2. 2Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
  3. 3Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
  4. 4Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
  5. 5Internetul se oprește, băncile se blochează? Adevărul din spatele „apocalipsei digitale” anunțate pentru 17 noiembrie

Newsletter zilnic money.ro

Știrile care contează și piețele, în fiecare dimineață, în 2 minute.

Urmărește pe DiscoverUrmărește pe Google NewsAdaugă ca sursă preferată