În 2025, aurul nu mai este doar un activ de refugiu. În România, diferențele sociale se văd clar: cei cu resurse cumpără aur pentru protecție, în timp ce tot mai mulți români vând bijuterii pentru a-și acoperi cheltuielile curente.
Aurul – barometru social în România
Anul 2025 aduce o creștere accelerată a interesului pentru aur, atât la nivel instituțional, cât și individual. Conform datelor Tavex România, achizițiile de aur de investiții au crescut cu 65% în T1 2025 față de perioada similară a anului trecut. Totodată, cantitatea de aur sub formă de bijuterii vândută a crescut cu aproape 170%, semnalând o presiune tot mai mare asupra veniturilor gospodăriilor.
Victor Dima, Manager Trezorerie Tavex România:
„Românii încep să înțeleagă rolul aurului în diversificarea portofoliilor. În același timp, observăm și o creștere accentuată a vânzărilor de bijuterii, mai ales în rândul celor care au nevoie urgentă de lichidități.”BNR rămâne rezervată în fața aurului
Spre deosebire de Polonia, Cehia sau Ungaria, Banca Națională a României nu a majorat rezervele de aur. Într-un răspuns oficial, BNR a precizat că strategia actuală este centrată pe menținerea lichidității în piața valutară și stabilizarea cursului EUR/RON. Astfel, în timp ce Polonia a cumpărat 103 tone de aur în 2024, România rămâne la 103,6 tone, reprezentând doar 9,5% din totalul rezervelor internaționale.




