ROMPAP cere eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru industria hârtiei

ROMPAP, Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie, care reprezintă 23 de companii cu o cifră de afaceri cumulată de aproape 1 miliard de euro și peste 5.000 de angajați, se alătură poziției unitare a principalelor organizații de afaceri din România și susține eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA).

ROMPAP avertizează că IMCA afectează competitivitatea și investițiile în sector

Potrivit unui comunicat al ROMPAP, transmis marți, într-un moment în care industria hârtiei și cartonului se confruntă cu presiuni fără precedent, această taxă suplimentară afectează direct competitivitatea sectorului și capacitatea companiilor de a investi și produce în România.

„În contextul prețurilor ridicate la energie, impozitul IMCA devine un factor suplimentar de presiune și reduce semnificativ posibilitatea companiilor de a investi, de a planifica și de a rămâne competitive. Industria hârtiei are nevoie de măsuri de sprijin, nu de poveri suplimentare", a declarat Ionel Ciucioi, director executiv al ROMPAP.

În comunicat se subliniază că industria hârtiei este intensivă energetic, energia putând reprezenta până la 30% din costurile totale ale unei fabrici. România înregistrează prețuri la energie electrică și gaze naturale mai ridicate decât alte state europene, iar menținerea IMCA amplifică vulnerabilitățile sectorului. Eliminarea plafonării prețului la energie, fără includerea industriei hârtiei pe lista sectoarelor vulnerabile, a redus semnificativ reziliența fabricilor. În multe țări din UE, industriile intensive energetic sunt sprijinite prin scheme de compensare, reduceri fiscale sau contracte bilaterale pe termen lung.

Potrivit ROMPAP, aproximativ 90% din ambalajele de hârtie utilizate în România sunt produse local. Creșterea continuă a costurilor, amplificată de IMCA și prețurile ridicate la energie, se transmite în prețurile ambalajelor, afectând lanțuri întregi ale economiei: industria alimentară, agricultura, retailul și logistica.

În plus, industria se confruntă cu dificultăți structurale privind accesul și costurile materiei prime. România colectează anual circa 700.000 de tone de maculatură, însă peste 30% este exportată. În același timp, UE și România și-au stabilit obiective ambițioase de reciclare, greu de atins fără mecanisme care să prioritizeze necesarul intern de materie primă reciclată.

„România are șansa de a deveni un exemplu regional în domeniul economiei circulare și al producției durabile. Pentru a valorifica acest potențial, sunt necesare politici economice predictibile, eliminarea distorsiunilor fiscale precum IMCA și sprijin real pentru o industrie strategică aflată sub multiple presiuni", a adăugat Ionel Ciucioi.

ROMPAP își reafirmă disponibilitatea pentru dialog deschis cu autoritățile și subliniază necesitatea unor măsuri coerente care să asigure reducerea presiunii fiscale asupra industriilor energointensive, facilitarea accesului la materie primă reciclabilă și consolidarea competitivității producătorilor locali.