România repune în funcțiune Grupul 4 de la Rovinari, care va adăuga aproape 300 MW în Sistemul Energetic Național, într-o perioadă în care temperaturile ridicate împing consumul de electricitate spre 7.000 MW. Decizia arată, încă o dată, cât de importantă rămâne producția pe cărbune pentru echilibrarea sistemului într-un moment în care energia fotovoltaică nu poate acoperi vârfurile de consum, iar producția hidro și nucleară este afectată de secetă.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că grupul de la Rovinari va intra în funcțiune pentru a reduce necesarul de importuri de energie, în special în orele de vârf.
„Aproape 300 de megawați vor intra în Sistemul Energetic Național”, a explicat Bușoi, subliniind că această capacitate suplimentară ar trebui să contribuie atât la securitatea aprovizionării, cât și la reducerea presiunii asupra costurilor.
Consumul se apropie de 7.000 MW
Temperaturile ridicate mențin presiunea pe sistemul energetic. Aerul condiționat crește consumul gospodăriilor, în timp ce reluarea activității industriale după perioada de vară contribuie, la rândul ei, la creșterea cererii.
Ministerul Energiei estimează că vârful de consum din această seară se va apropia de 7.000 MW.
În weekend, situația a fost mai relaxată: vârfurile au rămas sub 6.000 MW, iar duminică seara consumul a coborât chiar sub 5.000 MW. Producția eoliană bună din ultimele zile a contribuit la echilibrarea sistemului, iar și producția fotovoltaică a fost ridicată.
Problema este însă că energia solară produce cel mai mult exact în orele în care cererea nu este la nivel maxim. Seara, când consumul crește, producția fotovoltaică scade rapid.
Aici apare una dintre vulnerabilitățile sistemului românesc: lipsa capacităților suficiente de stocare.
Energia solară produce mult, dar nu atunci când avem cea mai mare nevoie
România are deja un număr foarte mare de prosumatori și capacități fotovoltaice. În zilele însorite, producția poate deveni foarte importantă în intervalul de la prânz, când consumul nu este însă suficient de mare pentru a absorbi toată energia disponibilă.
Seara situația se inversează. Panourile produc tot mai puțin, în timp ce gospodăriile și companiile continuă să consume.
În aceste condiții, România trebuie să apeleze la alte surse de producție sau la importuri.
De altfel, Cristian Bușoi a remarcat că energia fotovoltaică poate contribui doar într-o mică măsură la acoperirea vârfurilor de consum, tocmai din cauza capacităților reduse de stocare.
Situația explică de ce investițiile în baterii au devenit una dintre principalele teme ale politicii energetice. Nu este suficient să crești capacitatea de producție solară dacă sistemul nu poate păstra energia produsă în exces pentru orele în care aceasta este necesară.
Importurile sunt mai scumpe decât energia produsă în România
Repornirea Grupului 4 Rovinari are și o motivație economică.
Atunci când producția internă nu este suficientă, România poate cumpăra energie de pe piețele regionale. Electricitatea există, iar oficialii nu semnalează în acest moment probleme majore privind disponibilitatea importurilor.
Problema este prețul.
Energia importată este mai scumpă decât energia produsă de anumite capacități interne, astfel încât fiecare megawatt disponibil în România în orele de vârf poate reduce presiunea asupra costurilor.
În acest context, cei aproape 300 MW de la Rovinari nu reprezintă doar o rezervă tehnică. Ei pot însemna și reducerea necesarului de energie cumpărată din exterior.
Consumul a fost cu până la 300 MW sub prognoze
Există însă și un element pozitiv.
Potrivit Ministerului Energiei, consumul efectiv în orele de vârf este cu 200-300 MW sub nivelul prognozat de Transelectrica.
O parte din această reducere vine de la consumatorii casnici, care au răspuns apelurilor autorităților de a limita consumul în intervalele de vârf.
O altă parte provine din industrie.
„Marii consumatori caută și găsesc parțial soluții de reorientare a activității din orele de vârf”, a explicat Bușoi. Unele companii își mută anumite activități în alte intervale orare sau programează pentru această perioadă lucrări de reparații și revizii.
Este un mecanism care poate deveni tot mai important pe măsură ce diferențele dintre producția și consumul de energie se accentuează.
Seceta lovește și energia hidro și nuclearul
Problemele sistemului nu se limitează însă la producția solară.
Seceta continuă, iar debitul Dunării rămâne scăzut. Potrivit Ministerului Energiei, situația afectează funcționarea Unităților 1 și 2 de la Cernavodă.
În plus, prognozele pentru următoarele zece zile nu indică o îmbunătățire suficientă a situației hidrologice.
Cristian Bușoi a declarat că este puțin probabilă, chiar exclusă în acest interval, redeschiderea Unității 2 de la Cernavodă.
Într-un asemenea context, fiecare capacitate disponibilă contează. România trebuie să gestioneze simultan producția internă, importurile, rezervele de combustibil și evoluția consumului.
Rovinari are cărbune pentru această săptămână
Grupul 4 de la Rovinari beneficiază, potrivit informațiilor transmise de Ministerul Energiei, de suficiente stocuri de cărbune pentru această săptămână.
Rezervele pot fi refăcute dacă situația o impune, iar autoritățile spun că nu există probleme majore cu personalul necesar operării grupului. Pentru un număr redus de specialiști a fost nevoie chiar de apelarea unor persoane cu experiență care se pensionaseră.
Este un detaliu care arată o altă problemă a sistemului energetic românesc: nu este suficient să existe capacități instalate; trebuie să existe și oameni capabili să le opereze.
România are nevoie de un mix energetic, nu de o singură soluție
Situația din această vară scoate în evidență limitele unei tranziții energetice bazate exclusiv pe adăugarea de noi capacități regenerabile.
Fotovoltaicul și eolianul sunt esențiale pentru creșterea producției de energie cu emisii reduse, însă caracterul lor variabil obligă sistemul să dispună de capacități de echilibrare și stocare.
Când soarele nu mai produce, când vântul scade, când Dunărea are debite mici și când producția nucleară este limitată de condițiile hidrologice, România are nevoie de centrale pe gaz, hidro, nuclear, stocare și capacități de rezervă.
Repornirea temporară a Grupului 4 Rovinari este, în acest sens, mai mult decât o soluție pentru o seară cu temperaturi ridicate. Este un semnal că, în actuala configurație a sistemului energetic, România nu își permite încă să renunțe la nicio capacitate importantă fără să aibă o alternativă funcțională care să-i preia rolul.
