Analiştii cred că poziţia Greciei, de membră a zonei euro, îi va garanta acesteia sprijinul necesar pentru a evita ceea ce este mai rău. “Ne îndoim că Grecia va intra, în cele din urmă, în incapacitate de plată, dar introducerea acestui grad de incertitudine în privinţa ajutorului pe care îl va acorda instituţia europeană, ca şi alte state europene puternice, este o parte a medicamentului”, a comentat, pentru Business Standard, analistul RBS Timothy Ash. În România, rezultatul alegerilor prezidenţiale a complicat şi mai mult datele problemei politice.
“Băsescu nu a reuşit să asigure susţinere politică guvernului PDL, după ce cabinetul minoritar a pierdut votul de încredere, în octombrie. Depinde acum dacă el va căuta o soluţie de compromis, cooptându-l pe unul dintre candidaţii propuşi de partidele din actuala Opoziţie, sau va propune un premier din partea PDL. Ultima variantă va duce la alegeri anticipate”, crede Timothy Ash.
Cotaţia riscului suveran pentru Grecia (CDS) a trecut de 200 puncte de bază după retrogradarea operată de Fitch, ajungând practic în aceeaşi ligă cu aceea a României, care era cotată vineri cu 276 puncte de bază, potrivit datelor Bloomberg.
Fiecare 100 puncte de bază înseamnă un punct procentual în plus plătit la dobândă în contul riscului de neplată a datoriilor externe pe termen lung, în caz că ţara respectivă încearcă să se împrumute. La derapajul CDS-urilor a contribuit şi situaţia din Dubai, care a adus în actualitate posibilitatea unui crah al obligaţiunilor de stat, dar şi problemele cu deficitul bugetar al altor ţări din zona euro, precum Irlanda sau Spania.
După declanşarea crizei datoriei companiei cvasisuverane Dubai World, CNN a publicat o analiză în care indica faptul că România şi Grecia sunt cele mai vulnerabile economii în ceea ce priveşte gestiunea datoriei publice. Deşi diferite în multe date, problemele celor două state au un numitor comun: balanţa bugetară.
Atât Grecia, cât şi România au fost sancţionate de către Comisia Europeană prin aplicarea porcedurii de deficit excesiv pentru anul trecut.
Dincolo de obligaţia pe care o are de a veghea la respectarea Pactelor de Stabilitate şi Creştere, instituţia europeană ia în calcul faptul că Grecia este membră a zonei euro, iar România este asistată prin programul de consolidare bugetară aprobat de membrii Uniunii Europene şi care face parte din împrumutul internaţional coordonat de Fondul Monetar Internaţional.
Lipsa unei decizii politice este cauza principală a problemelor celor două state. Faptul este remarcat atât de CNN, cât şi de diferite alte analize. Dar, dacă în cazul Greciei guvernul grec este acuzat că nu are curajul de a lua măsurile care se impun, în cazul României, se acuză faptul că nu există un guvern care să ia măsurile care se impun.
Evoluţiile recente din cele două state nu oferă speranţa unor soluţii rapide. Grecia a anunţat că deficitul bugetar ar putea depăşi 13% din produsul intern brut, de două ori mai mult decât se estimase iniţial.
România caută să realizeze o majoritate parlamentară care să susţină un guvern a cărui primă sarcină este adoptarea bugetului pentru anul viitor, în condiţiile în care discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional pentru acordarea celei de-a treia tranşe au fost suspendate.
Agenţia de rating Fitch Ratings a redus ratingul suveran al Greciei de la A- la BBB+, invocând “îngrijorări pe termen lung privind perspectivele pe temen mediu pentru finanţele publice, dată fiind credibilitatea redusă a instituţiilor fiscale şi politicile aplicate”. Perspectiva ratingului este “negativă”.
“Derapajele fiscale presupuse de planurile actuale ar putea conduce la o nouă degradare, în vreme ce întărirea disciplinei ar putea conduce la o îmbunătăţire a perspectivei”, se arată în comunicatul agenţiei.
Cazurile Irlanda, Spania, Dubai
Spania şi Irlanda sunt alte două ţări din Uniunea Europeană care au intrat în colimatorul pieţelor internaţionale după criza din Dubai.
Spaniei i-a fost, la mijlocul săptămânii trecute, deteriorată perspectiva ratingului de ţară, de la AA+ la “negativ”, de către Standard&Poor’s. Îngrijorarea că Dubaiul şi Grecia ar putea avea probleme în plata datoriilor este un factor important în această decizie, comentează Bloomberg.
Spania va avea, potrivit estimărilor, un deficit bugetar de 11% la finele acestui an, de asemenea, unul dintre cele mai mari din Uniune. În contextul deciziei Fitch în cazul Greciei şi a S&P în cazul Spaniei, Irlanda a decis să reducă şi mai mult cheltuielile publice, pentru a calma îngrijorarea investitorilor că ar putea ajunge în incapacitate de plată, iar guvernul de la Dublin vrea să reducă deficitul bugetar, care anul acesta va ajunge la 11,7% şi la doar 2,9% până în 2014.
Guvernul de la Dublin a prevăzut în legea bugetului pentru 2010 o reducere cu 10% a salariilor din sectorul public, precum şi a ajutorului pentru şomaj, dar şi a alocaţiilor pentru minori. Totalul reducerilor de acest gen se vor ridica la 760 milioane de euro.
În ceea ce priveşte Dubaiul, se aşteaptă ca azi să fie sau nu făcută prima plată a datoriei ajunse la scadenţă, rezultată din maturizarea obligaţiunilor islamice, aşa-numitele sukuk, emise de aripa imobiliară a Dubai World, Nakheel.
Retrogradare
> Agenţia de rating Fitch Ratings a redus ratingul suveran al Greciei de la A- la BBB+, invocând “îngrijorări pe termen lung privind perspectivele pe temen mediu pentru finanţele publice.
