Banca Centrala a marit recent rata dobanzii de politica monetara. O asemenea masura, dincolo de eficacitatea ei, expune si la anumite vulnerabilitati. Care ar putea fi acestea?
Putem vedea intrari de capital speculativ si o apreciere nesustenabila a leului, daca avem in vedere nivelul relativ ridicat al dobanzii de politica monetara din Romania fata de celelalte tari din regiune. Pe langa efectele negative ale unei posibile aprecieri nesustenabile a leului asupra deficitului de cont curent, creste si riscul unei corectii, adica al unei deprecieri ulterioare a cursului de schimb, astfel obtinandu‑se doar o amanare a inflatiei.
Din pozitia de economist-sef al unei banci puternice, aveti, desigur, o privire de anvergura asupra macroindicatorilor economiei. De unde ar trebui sa inceapa corectiile aduse economiei? Altfel spus, care ar fi primele trei masuri pe care le-ati lua daca ati fi ministrul Finantelor si Economiei, pentru a corecta dezechilibrele macro cu care ne confruntam?
Presiunile inflationiste, a caror diminuare intra si in responsabilitatea guvernului, provin, in primul rand, din cresterea cheltuielilor curente. Ma refer aici la cresterea salariilor - nu uitati ca salariul brut, in august 2007, a crescut in sectorul administratiei publice si in aparare cu 37% de la an la an, situandu-se peste cresterea medie de 24% pe economie. Pe urma, orientarea cheltuielilor spre sustinerea proiectelor de investitii in economie, ca si spre proiectele de infrastructura si de dezvoltare-modernizare, mi se pare extrem de importanta. Si ar fi ideal sa avem in vedere ca prioritare acele proiecte cu un accent semnificativ asupra imbunatatirii absorbtiei fondurilor structurale europene. Nu in ultimul rand, cred ca as gandi o strategie bazata pe o planificare bugetara riguroasa pe termen lung. Daca ne referim numai la orientarea fondurilor spre proiecte de investitii, fara o asemenea planificare - deficitara pana in prezent, nu prea poti vorbi despre performante.
Asta a fost pe partea de politici fiscale. Trecand la politicile monetare, credeti ca BNR a admis, implicit prin cresterea ratei dobanzii de politica monetara, ca a gresit coborand, de patru ori consecutiv, nivelul acesteia in ultimul an?
Decizia Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei urmareste in primul rand stabilizarea preturilor pe termen mediu si continuarea traiectoriei dezinflatiei in anul viitor, prin ancorarea anticipatiilor inflationiste.
In conditiile unor presiuni inflationiste tot mai ridicate, care au inceput sa se materializeze in ultimele luni, mentinerea politicii monetare restrictive, sustinuta si de o politica fiscala mai prudenta, este extrem de importanta pentru a putea pastra sub control inflatia pe termen mediu. In aceste conditii, cresterea nivelului dobanzii de politica monetara este justificata.
Inteleg ca era de asteptat, ca nu prea mai era incotro. Dar cele patru reduceri de pana acum?
Reducerea de catre BNR a ratei dobanzii de politica monetara cu 1,75 puncte procentuale de la inceputul anului a urmarit reducerea presiunii de apreciere a leului. Exista un diferential mare de dobanda intre Romania si restul tarilor UME (Uniunea Monetara Europeana - n.red.) si eu cred ca BNR asta a intentionat prin acele reduceri - subminarea speculatiilor bazate pe diferenta mare a ratei dobanzii fata de tarile UME. Desigur, pe langa efectele negative ale unei posibile aprecieri nesustenabile a leului asupra deficitului de cont curent, creste si riscul unei corectii-deprecieri ulterioare a cursului de schimb si astfel se obtine doar o amanare a inflatiei.
Oricum, reducerile nivelului dobanzii de politica monetara au fost sustinute si de nivelul scazut al inflatiei. Ganditi-va numai la faptul ca inflatia anuala, din prima jumatate a anului 2007, a avut o medie de 3,8 la care se situa.
Vorbim despre politica Bancii Centrale, de inflatie. La noi, inflatia se masoara cu ajutorul indicelui preturilor de consum - IPC, in baza celebrului, deja, cos de consum. Cat de corect reflecta ponderile diverselor componente inflatia din economia autohtona? Credeti ca ar trebui revizuit acest cos?
Ponderea produselor alimentare in indicele preturilor de consum este reflectata intr-o masura mai mare decat in cazul tarilor din regiune. Discutam aici despre faptul ca, la un nivel relativ mai scazut al veniturilor romanilor, este normal ca o pondere mai ridicata din veniturile populatiei sa fie alocata consumului alimentar. Pe baza statisticilor privind totalul cheltuielilor lunare de consum ale gospodariilor, 41,7% reprezinta cheltuieli cu produse agroalimentare si bauturi nealcoolice (trim. IV 2006).
Sa inteleg ca ne putem astepta ca, pe masura ce veniturile salariale cresc, ponderea cheltuielilor cu alimentele, reflectata in IPC, sa coboare?
Daca ne gandim ca, in cursul anului 2007, ponderea produselor alimentare din cosul de consum s-a modificat de la 41,7% la 39%, raspunsul poate fi unul pozitiv. Ne asteptam la o scadere treptata, odata cu cresterea veniturilor reale, si,
astfel, la schimbarea structurii consumului populatiei.
Una peste alta, la ce sa ne asteptam? Reducerea vitezei de crestere economica, puseu inflationist, volatilitate ridicata a cursului valutar?
Cu toate ca riscurile de incetinire au crescut in mod evident, pastram scenariul precedent de crestere puternica si oportunitatile pozitive de dezvoltare ale tarii, sustinute de aderarea la Uniunea Europeana. Romania ofera randamente atractive, cu un potential de crestere ridicat. De asemenea, consideram ca mediul corporatist bun, impreuna cu un sistem financiar sanatos, ar putea sustine dezvoltarea durabila a tarii. Asa cum este mentionat si in raportul din septembrie al Bancii Mondiale, o incetinire a cresterii economice, mai ales in ceea ce priveste consumul populatiei, s‑ar putea sa fie chiar benefica, scazand riscul de supraincalzire a economiilor emergente.
Sa nu uitam, Romania a fost una dintre pietele afectate de recentele turbulente de lichiditate globala, resimtita pe piata valutara si de capital. Tensiunile din mediul politic si deteriorarea balantei comerciale au inceput sa aiba efecte pentru tara noastra. In aceste circumstante, conditiile macroeconomice prudente devin esentiale pentru a ameliora dezechilibrele macroeconomice, diminuand, astfel, vulnerabilitatea Romaniei.
Institutii financiare
Grupul UniCredit
Este membra a Grupului UniCredit, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata europeana a serviciilor financiare, cu o retea de 7.200 de sucursale in 20 de tari. Bank Austria Creditanstalt reprezinta divizia pentru Europa Centrala si de Est a grupului italian UniCredit si controleaza 55,2% din capitalul UniCredit Tiriac Bank, institutie de credit rezultata prin fuziunea a trei banci, UniCredit Romania, HVB Bank si Banca Comerciala Ion Tiriac (BCIT). UniCredit Group mai detine, in Romania, UniCredit Leasing Corporation, CA-IB Securities, CA-IB Romania, HVB Insurance Brokers, Pioneer Asset Management.
Profil
- A obtinut, in primele noua luni, un profit brut de 76,7 milioane de euro, in crestere cu 18%, comparativ cu perioada similara din 2006.
- Profitul operational al UniCredit Tiriac s-a ridicat la 94 milioane de euro.
- A inregistrat venituri de 191,3 milioane de euro si are cheltuieli operationale in valoare de 97,3 milioane de euro.
CV
- A absolvit Universitatea de Vest din Timisoara
- A urmat cursuri postuniversitare la Universitatea din Frankfurt
- In perioada 2005-2006, a lucrat in cadrul Bancii Centrale Europene, in cadrul directiei de Politici Monetare
- A derulat numeroase programe postuniversitare, in colaborare cu Universitatea din Pittsburgh, Institutul pentru Studii Avansate din Viena, Academia Istropolitana Nova
‘ Pe langa efectele negative ale unei posibile aprecieri nesustenabile a leului asupra deficitului de cont curent, creste si riscul unei corectii, adica al unei deprecieri ulterioare a cursului de schimb, astfel obtinandu-se doar o amanare a inflatiei Rozalia Pal Senior Economist la UniCredit Tiriac Bank
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
