Rusia va credita substanţial Ciprul.“Probabil vom ajunge la un accord spre sfârşitul anului, nu mai devreme” a spus ministrul adjunct de finanţe rus, Sergei Storchak, citat de Bloomberg. El a adăugat că suma ce va fi oferită de Rusia va depinde de nevoile de finanţare ale ciprioţilor. Ţara mediteraneeană negociază o dobândă de 4,5% pe an, mult mai bună comparativ cu ce oferă pieţele, 14%.
Guvernul cipriot are nevoie de bani atât pentru a-şi finanţa deficitul bugetar (de 5,5% din PIB în acest an şi 2% estimat pentru 2012) cât şi pentru a-şi rostogoli datorii de 1,7 miliarde de euro care ajung la maturitate. Iar un faliment al Greciei va spori necesarul de finanţare al Ciprului, dată fiind expunerea băncilor cipriote pe Grecia. 35% din creditele Bank of Cyprus şi 46% din creditele Marfin Popular Bank, cele mai mari instituţii de credit cipriote, au mers către finanţarea sectorului privat din Grecia. În cazul unei restructurări masive a datoriei Greciei, guvernul cipriot va trebui să ajute băncile cu circa 1,5 miliarde de euro.
Rusia este cel mai mare exportator de capital dintre ţările cu economii emergente, potrivit unui raport al Commerzbank. Din 2004 până acum, ruşii au dat credite în afara ţării de 90 de miliarde de dolari pe an, în medie. Iar sumele sunt în creştere: 60 de miliarde de dolari în prima jumătate a acestui an. Ultimele exemple: bailout-ul de 3 miliarde de dolari pentru Belarus şi 4 miliarde de euro către Venezuela, împrumut aflat acum în discuţii.
De ce ar împrumuta ruşii Ciprul
În nici un caz din raţiuni politice, spun ei. “Nu este acum momentul să dăm bani pe gratis de dragul intereselor politice” a spus Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin. El a adăugat că împrumutul este reciproc avantajos date fiind turbulenţele fără precedent de pe pieţele financiare.
De fapt, ruşii se tem chiar pentru banii lor. Din fiecare doi euro depuşi în conturile băncilor cipriote, unul aparţine unui rus, direct sau indirect, spune chiar un contabil de pe insulă. Apoi, nu trebuie uitat regimul de paradis fiscal pe care îl are Ciprul, companiile care folosesc vehicule offshore înregistrate aici contribuind cu 15% la economia insulei. “Acest împrumut este firesc dată fiind activitatea masivă a off-shore-urilor ruseşti din Cipru. Rusia este interesată direct de stabilitatea sistemului financiar din Cipru, poate fi un actor major în cazul unui bailout” spune Barbara Nestor, expert în pieţe emergente la Commerzbank Londra.
Ciprul, membră a Uniunii Europene şi a zonei euro, ţară cu un PIB de 17,4 miliarde de euro, a fost afectată de criza din Grecia. Există legături economice puternice între cele două ţări. În prima fază a crizei de la Atena, mulţi greci au început să scoată banii din ţară, băncile cipriote fiind principala destinaţie. Însă, după ce au tăiat calificativele Greciei, agenţiile de rating au penalizat şi Nicosia, motivând că există un risc puternic de contagiune.
Cipru este o economie mică în care sistemul bancar are pondere mare având în vedere faptul că activele băncilor sunt de nouă ori mai mari ca produsul intern brut. Expunerea băncilor cipriote faţă de obligaţiunile de stat greceşti le-ar putea face vulnerabile.
La începutul lunii august, Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din ţara insulară, spunea că statul ar putea avea nevoie de ajutor financiar instituţional pentru a evita defaultul. Guvernul a demisionat la sfârşitul lunii iulie, ca urmare a accidentului de la fabrica de muniţii ce a distrus cea mai mare centrală de energie electrică a ţării şi a produs pagube de 1-3 miliarde de euro economiei.
Preşedintele cipriot Demetris Christofias a format un nou guvern în cadrul căruia economistul Kikis Kazamias deţine portofoliul Finanţelor. Partidul de centru-dreapta DIKO, care făcea parte din precedenta coaliţie, şi-a exprimat intenţia de a se retrage din guvern, constrângându-l pe preşedintele Christofias să nu se bazeze decât pe partidul său AKEL /comunist/ şi pe personalităţi alese în baza expertizei lor.
De curând, agenţia de evaluare Fitch a retrogradat cu două unităţi ratingul Ciprului. Decizia a venit după concluziile la care au ajunseseră ceva mai înainte Standard and Poors şi Moody`s.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
