Principalele tinte asumate in acordul cu FMI si institutiile financiare internationale, adica o scadere a economiei de circa 4% si un deficit bugetar de 4,6%, au devenit oficiale, inlocuind proiectiile initiale, adica o crestere a PIB de 2,5%, respectiv un deficit de numai 2%. Tot la finele saptamanii trecute, experti din Finante, citati de NewsIn, sustin ca, in primul trimestru al anului, a fost deja contabilizat un deficit bugetar de 1,54% din PIB. Finantele nu confirma insa cifra. Oamenii de afaceri, patronatele si analistii chestionati de Business Standard sunt de parere ca vor urma si alte rectificari bugetare in 2009, ca urmare a evolutiei economiei intr-un an care sta sub semnul crizei.
Mai mult, unii dintre acestia afirma ca nici aprobarea bugetului din februarie si nici aceasta rectificare a bugetului, pe baza datelor agreate cu FMI, nu pleaca de la evolutia din economia reala, unde exporturile au scazut dramatic, sectoare intregi sunt in recul puternic, incasarile din impozitul pe profit sunt mai mici cu 18% in T1, iar in Romania numarul somerilor a trecut de 500.000, punand o presiune din ce in ce mai mare asupra bugetului de stat. Directorul Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), Adrian Izvoranu, considera ca nici prognoza pe baza careia Guvernul a facut primul buget, nici estimarile FMI-ului nu sunt realiste.
La rectificare, din bugetul Agriculturii au fost reduse fondurile cu putin peste 2 mld. lei, iar din bugetul Ministerului Apararii Nationale vor fi taiate 696,4 mil. lei (174 mil. euro). Alte reduceri semnificative de fonduri vor fi operate pentru Ministerele Educatiei (un minus de 676 mil. lei, adica 169 mil. euro) si Administratiei si Internelor (427 mil. lei, respectiv 106,7 mil. euro). Singurul minister care va primi alocatii bugetare suplimentare va fi cel al Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cu un plus de 1,3 mld. lei (325 mil. euro). La acelasi minister raman sumele obtinute din taxarea cu 90% a salariilor si pensiilor din sectorul bugetar peste nivelul de salarizare al presedintelui, adica 8.000 lei lunar. Izvoranu, de la ACPR, afirma ca greseala cea mai mare a Guvernului este diminuarea bugetului destinat Agriculturii. O alta greseala a Guvernului, in aceasta perioada, este si suplimentarea bugetului pentru asistenta sociala, bani care ar fi trebuit folositi pentru crearea de locuri de munca, si nu pentru plata indemnizatiilor de somaj. Adrian Porumboiu, presedintele grupului de firme Racova Com Agro Pan Vaslui, este si el de parere ca bugetul Agriculturii a fost mereu sacrificat, desi agricultura a inregistrat o crestere importanta anul trecut.
“Intotdeauna bugetul Ministerului Agriculturii a fost sacrificat. Desi agricultura a inregistrat o crestere importanta anul trecut, respectiv 21%. Un buget mare ar fi insemnat implicit atragere de fonduri si incurajarea productiei interne. Prin aceste diminuari, Guvernul stimuleaza importurile si loveste in agricultura romaneasca”, a declarat Adrian Porumboiu. In schimb, unii analisti afirma ca nu este important neaparat ministerul de unde s-au redus sumele din buget, cat mai ales destinatia sumelor respective. “Important e de unde au taiat, daca de la cheltuielile de investitii ale ministerelor sau de la cele de capital. Si, mai mult decat atat, conteaza ce vor face cu acesti bani. De asemenea, cred ca vor mai fi rectificari bugetare in acest an, pentru ca trebuie sa se tina cont de deficitul bugetar convenit cu FMI. Totul depinde de evolutia veniturilor”, a comentat Ionut Dumitru, economist-sef la Raiffeisen Bank Romania.
