S&P a scos România din categoria statelor cu calificativ "investment grade"

S&P motivează, de altfel, decizia de revizuire a ratingului prin îngrijorările legate de accesul la finanţare a României, făcând următorul pas după coborârea, în noiembrie 2007, a perspectivei ratingului României de la "stabilă" la "negativă".

Standard & Poor's a coborât cu o treaptă ratingurile României pentru împrumuturile pe termen lung şi scurt în valută, de la 'BBB-/A-3' la 'BB+/B', şi pentru creditele în lei pe termen lung, de la 'BBB' la 'BBB-'. Calificativul pentru transfer şi convertibilitate a fost coborât la 'BBB+', de la 'A-'.

În schimb, agenţia a menţinut ratingul 'A-3' pentru împrumuturile în lei pe termen scurt. Ratingurile României au perspectivă negativă.

"Coborârea reflectă riscurile în creştere pentru economia României, ca urmare a datoriei mari şi în urcare a sectorului privat şi dependenţa care decurge de surse de finanţare străine din ce în ce mai nesigure", a declarat analistul S&P, Marko Mrsnik.

Analiştii de la S&P comentează că, în absenţa oricăror măsuri semnificative din partea decidenţilor, economia României s-a supraîncălzit şi se confruntă cu un exces de creditare, proces alimentat de creşterea rapidă a creditului neguvernamental, într-un ritm anual care a ajuns în septembrie la 50,5%.

De asemenea, creşterea semnificativă a consumului intern a contribuit la accentuarea presiunilor salariale şi la adâncirea deficitului de cont curent la 14% din produsul intern brut (PIB) în 2007, mai ales ca urmare a avansului puternic al importurilor, potrivit agenţiei de rating.

"Decidenţii nu au atacat aceste provocări economice din ce în ce mai importante, în contextul în care atenţia s-a mutat înspre alegerile generale care urmează, ceea ce a sporit antagonismele şi lipsa de cooperare din mediul politic", a comentat Marko Mrsnik.

Analiştii de la S&P subliniază că autorităţile române au optat pentru politici fiscale şi de venituri expansioniste înainte de alegeri, tocmai când condiţiile de finanţare au devenit dificile de pe plan mondial, ceea ce a accentuat progresiv riscurile economice, mai ales pe fondul îndatorării ridicate a sectorului privat.

"România este vulnerabilă într-un scenariu de oprire bruscă, în care intrările de capital ar dispărea sau chiar ar avea loc ieşiri, ceea ce ar necesita o ajustare drastică a economiei reale şi ar provoca o deteriorare substanţială şi susţinută a echilibrului bugetar, în condiţiile creşterii deficitului şi a concretizării slăbiciunilor din sectorul financiar", avertizează Mrsnik.

De altfel, perspectiva negativă asociată ratingurilor României reflectă posibilitatea unei noi coborâri a calificativelor, în condiţiile în care o înăsprire a condiţiilor externe de finanţare ar putea determina o temperare semnificativă a creşterii economice, afectând negativ rezervele valutare şi înrăutăţind evoluţia fiscală.

"Bonitatea României ar putea creşte în cazul reducerii riscurilor ce rezultă din condiţiile externe de finanţare, îmbunătăţirii vizibile a guvernării ţării şi dacă se aplică un mix mai coerent de politici după alegeri, toate aceste condiţii putând să contrabalanseze altfel probabila creştere a datoriei şi deficitelor publice", a mai spus analistul de la Standard & Poor's.

România are rating 'BBB' de la Fitch şi 'Baa3' de la Moody's.

După decizia de coborâre a ratingurilor, leul s-a depreciat peste 7 bani (2%) în mai puţin de jumătate de oră, până la 3,7650 lei/euro, însă ulterior a recâştigat o parte din terenul pierdut, fiind cotat cu 3,73 lei/euro în jurul orei 18.

Sursa: NewsIn