"Guvernul trebuie să hotărască ce se întâmplă cu acel coeficient 1 din grilă (în funcţie de care se calculează toate salariile n.r.), întrucât toată această estimare a impactului bugetar este ipotetică fără a avea această variabilă", au precizat sursele ministeriale.
"Totodată, trebuie stabilit cât vor reprezenta sporurile în cheltuielile salariale în următorii ani. Salariile pot creşte cu maximum 30% în următorii cinci ani şi ar trebui reduşi din nou coeficienţii dacă se decide creşterea salariului minim", au mai spus reprezentanţii Finanţelor.
În variantele de grilă discutate până în prezent de Executiv cu sindicatele, coeficientului 1 îi era atribuită valoarea salariului minim pe economie, de 600 de lei în prezent, însă a fost luată în calcul şi posibilitatea stabilirii unei valori fixe, pentru a elimina riscul ca, la orice creştere a salariului minim, să se ajungă la cheltuieli bugetare de personal nesustenabile.
Reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice spun că premierul ar putea cere miercuri ministerelor, în şedinţa de Guvern, să reducă din nou coeficienţii funcţiilor din grila unitară de salarizare, astfel încât "salariile să poată creşte cu circa 20%, în condiţiile în care se va decide ca salariul minim să fie luat drept reper".
"Această majorare poate duce la creşterea tuturor salariilor, în cazul creşterii salariului minim în următorii ani", au explicat reprezentanţii MFP.
Sindicatele au negociat anul trecut cu cabinetul Tăriceanu o creştere treptată a salariului minim pe economie, cu cel puţin o sută de lei pe an, urmând să ajungă la 730 lei în 2010, 860 lei în 2011, la 1.030 lei în 2012, 1.190 lei în 2013 şi 1.325 lei în 2014, an în care ar reprezenta 50% din salariul mediu. Astfel, potrivit protocolului semnat în vara anului trecut semnat de Executiv şi confederaţiile sindicale, salariul minim ar urma să fie de peste două ori mai mare în 2014 decât în prezent.
Evaluarea impactului bugetar al legii unitare de salarizare se va face în funcţie de mai mulţi parametri, între care ponderea cheltuililor cu salariile din sistemul bugetar în PIB în următorii ani, valoarea coeficientului 1 şi ponderea sporurilor în salarii.
Ministerul Muncii a diminuat în urmă cu două săptămâni coeficienţii reper din grila salarizării unice cu 40%, pentru ca majorarea salariilor din sectorul bugetar să poată fi sustenabilă.
Reprezentanţi ai Ministerului Muncii au declarat miercuri, pentru NewsIn, că o altă variantă ce ar putea fi avută în vedere de Guvern ar fi diminuarea numărului de bugetari în următorii cinci ani, pentru a se putea încadra în majorările salariale propuse de minister pentru Legea unitară.
"Noi am propus ca salariile debutanţilor să poată creşte cu 25-30% iar salariile din vârful ierarhiei să crească cu 2-3%. Dacă nu sunt bani pentru aceste majorări, s-ar putea recurge la ce s-a anunţat săptâmăna trecută, să se reducă din numărul angajaţilor din sistemul bugetar", au mai spus sursele menţionate.
Surse guvernamentale declarau în 3 iulie, pentru NewsIn, că numărul angajaţilor din sectorul bugetar trebuie să scadă cu circa 200.000 în următorii trei ani, pentru ca majorarea salariilor pe Legea unică să fie sustenabilă şi pentru ca ponderea cheltuielilor salariale în PIB să scadă la 6,7%, de la peste 8% în 2008.
Astfel, numărul bugetarilor trebuie redus treptat cu câte 60.000-70.000 de persoane în fiecare an, însă în cazul în care nu se vor face disponibilizări în 2009, vor trebui găsite soluţii pentru a reduce numărul angajaţilor din sectorul bugetar cu circa 200.000 în doar doi ani, respectiv 2010 şi 2011, potrivit surselor menţionate.
Memorandumul tehnic din cadrul acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) prevede scăderea ponderii cheltuielilor cu salariile în bugetul de stat de la 8,6% din produsul intern brut (PIB) în 2008 până la 7,8% din PIB în acest an, 7,2% în 2010 şi 6,7% din PIB în 2011.
"Totodată, trebuie stabilit cât vor reprezenta sporurile în cheltuielile salariale în următorii ani. Salariile pot creşte cu maximum 30% în următorii cinci ani şi ar trebui reduşi din nou coeficienţii dacă se decide creşterea salariului minim", au mai spus reprezentanţii Finanţelor.
În variantele de grilă discutate până în prezent de Executiv cu sindicatele, coeficientului 1 îi era atribuită valoarea salariului minim pe economie, de 600 de lei în prezent, însă a fost luată în calcul şi posibilitatea stabilirii unei valori fixe, pentru a elimina riscul ca, la orice creştere a salariului minim, să se ajungă la cheltuieli bugetare de personal nesustenabile.
Reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice spun că premierul ar putea cere miercuri ministerelor, în şedinţa de Guvern, să reducă din nou coeficienţii funcţiilor din grila unitară de salarizare, astfel încât "salariile să poată creşte cu circa 20%, în condiţiile în care se va decide ca salariul minim să fie luat drept reper".
"Această majorare poate duce la creşterea tuturor salariilor, în cazul creşterii salariului minim în următorii ani", au explicat reprezentanţii MFP.
Sindicatele au negociat anul trecut cu cabinetul Tăriceanu o creştere treptată a salariului minim pe economie, cu cel puţin o sută de lei pe an, urmând să ajungă la 730 lei în 2010, 860 lei în 2011, la 1.030 lei în 2012, 1.190 lei în 2013 şi 1.325 lei în 2014, an în care ar reprezenta 50% din salariul mediu. Astfel, potrivit protocolului semnat în vara anului trecut semnat de Executiv şi confederaţiile sindicale, salariul minim ar urma să fie de peste două ori mai mare în 2014 decât în prezent.
Evaluarea impactului bugetar al legii unitare de salarizare se va face în funcţie de mai mulţi parametri, între care ponderea cheltuililor cu salariile din sistemul bugetar în PIB în următorii ani, valoarea coeficientului 1 şi ponderea sporurilor în salarii.
Ministerul Muncii a diminuat în urmă cu două săptămâni coeficienţii reper din grila salarizării unice cu 40%, pentru ca majorarea salariilor din sectorul bugetar să poată fi sustenabilă.
Reprezentanţi ai Ministerului Muncii au declarat miercuri, pentru NewsIn, că o altă variantă ce ar putea fi avută în vedere de Guvern ar fi diminuarea numărului de bugetari în următorii cinci ani, pentru a se putea încadra în majorările salariale propuse de minister pentru Legea unitară.
"Noi am propus ca salariile debutanţilor să poată creşte cu 25-30% iar salariile din vârful ierarhiei să crească cu 2-3%. Dacă nu sunt bani pentru aceste majorări, s-ar putea recurge la ce s-a anunţat săptâmăna trecută, să se reducă din numărul angajaţilor din sistemul bugetar", au mai spus sursele menţionate.
Surse guvernamentale declarau în 3 iulie, pentru NewsIn, că numărul angajaţilor din sectorul bugetar trebuie să scadă cu circa 200.000 în următorii trei ani, pentru ca majorarea salariilor pe Legea unică să fie sustenabilă şi pentru ca ponderea cheltuielilor salariale în PIB să scadă la 6,7%, de la peste 8% în 2008.
Astfel, numărul bugetarilor trebuie redus treptat cu câte 60.000-70.000 de persoane în fiecare an, însă în cazul în care nu se vor face disponibilizări în 2009, vor trebui găsite soluţii pentru a reduce numărul angajaţilor din sectorul bugetar cu circa 200.000 în doar doi ani, respectiv 2010 şi 2011, potrivit surselor menţionate.
Memorandumul tehnic din cadrul acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) prevede scăderea ponderii cheltuielilor cu salariile în bugetul de stat de la 8,6% din produsul intern brut (PIB) în 2008 până la 7,8% din PIB în acest an, 7,2% în 2010 şi 6,7% din PIB în 2011.
