Valul 4 al pandemiei de coronavirus a lovit ca un tsunami industria jocurilor de noroc offline. Potrivit Hotărârii de Guvern de la începutul lunii octombrie, în localitățile în care incidența cazurilor este de peste 6 la mia de locuitori, „activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spațiului”. În contextul în care se anunță și valul 5, este foarte posibil ca până la vară să nu se înregistreze o scădere a incidenței, iar experții sunt de părere că vom asista, foarte curând, la falimentul multor operatori de jocuri de noroc care funcționează exclusiv prin agenții terestre. Teoria se bazează pe cifre concrete: piața offline de gambling din România s-a prăbușit cu 50% de la începutul pandemiei până în prezent, spre deosebire de piața HoReCa, ce a suferit pierderi de numai 30%. Concret, în 2020, agențiile de pariuri și cazinourile stradale au avut venituri de 5 miliarde de lei în 2020, după ce în anul precedent suma totală încasată fusese de 10 miliarde de lei. În ceea ce privește câștigurile nete, trebuie spus că profitabilitatea domeniului offline era de 10,85% în 2019, cu 1,68% mai mare decât în 2018. În primul an pandemic, 2020, această profitabilitate a scăzut la 3,66%. Chiar și când nu au fost închise total, așa cum s-a întâmplat în primăvara anului trecut, agențiile și cazinourile au suferit pierderi din cauza reducerii numărului clienților. Mulți dintre aceștia nu au mai găsit nicio plăcere în a se distra cu masca pe față și au început să joace pe Internet, deschizându-și conturi la operatorii online de top, precum acesta: https://mrbit.ro/ro/. În acest context, unele cazinouri terestre au refuzat să își redeschidă porțile, deși legal aveau acest drept. Explicația: veniturile nu acopereau cheltuielile cu salariile angajaților, chiria stabilimentelor și utilitățile.

Și operatorii stradali s-au mutat pe Internet

Mai grav pentru cei implicați este că nu există soluții pentru redresarea situației din offline. „Domeniile în care structura costurilor este variată au un potențial de eficientizare mai ridicat decât cele unde aceasta este mai simplă. În cazul domeniului de față, există un număr limitat de tipuri de cheltuieli – angajații, chiria sau furnizorii de utilități, ceea ce face destul de dificil procesul de eficientizare”, a remarcat Adrian Dragomir, co-fondator Business Innovation Consultant. Astfel, multe dintre agențiile care operau exclusiv prin rețele terestre au aplicat și pentru obținerea licenței în online, lansând platforme dedicate. Concurența între site-urile de pariuri și cazinourile de pe Internet a devenit și mai puternică, iar departajarea nu mai este făcută doar de oferta de jocuri, ci și de departamente de marketing cu angajați tot mai bine pregătiți.

Semne existau încă de la jumătatea anului trecut

Semnele prăbușirii industriei offline erau clare încă de la jumătatea anului 2020, când reprezentanții operatorilor au atras atenția că 20.000 din cei 45.000 de angajați sunt în pericol de a rămâne fără sursă de venit. „Cei 20.000 de angajați reprezintă o problemă majoră pentru stat în contextul în care sunt tineri cu vârsta între 18 și 24 de ani”, declara directorul general al unuia dintre cei mai importanți operatori. Cei din industrie cereau ca statul să le dea posibilitatea de a-și desfășura activitatea conform programului normal de lucru, adică și noaptea, mai ales că sălile de joc presupun activități solitare ale participantului, în care sunt implicați doar acesta din urmă și aparatul de joc. Apropo de stat, criza în care se află jocurile de noroc offline reprezintă o presiune și pentru bugetul național, pentru că, înaintea pandemiei, această industrie plătea anual taxe și impozite în valoare de 600 de milioane de euro, cu o rată de colectare de 100%.