Sapte intrebari pentru viitorul pietei petrolului din Romania

Pe piata petroliera romaneasca nu mai este loc de un jucator "greenfield", deoarece o investitie de la zero este mult prea costisitoare in raport cu castigurile imediate sau pe termen mediu, sunt de parere analistii de profil. Pe de alta parte, o asemenea miscare nu ar avea prea multa logica economica, in conditiile in care, pe piata romaneasca de profil, exista excedent de capacitate de rafinare si foarte multe benzinarii independente de vanzare. 

Viitoarele batalii pe aceasta piata se vor da strict pentru suprematie, iar aceasta concluzie s-a schitat in mod deosebit acum, odata cu preluarea de catre grupul kazah KazMunaiGaz a pachetului majoritar de actiuni la Rompetrol Group, mai adauga specialistii. Intrebarea care domina acum piata, in viziunea acestora, ar fi cine va castiga batalia pentru locul intai pe piata romaneasca. 

Consultantul independent Aurelian Dochia este de parere ca, dincolo de curiozitatile pietei legate de s¬uma incasata de Dinu Patriciu in urma vanzarii pachetului majoritar la Rompetrol Group, actorii de pe piata petroliera vor sa afle cat mai repede si in detaliu strategia pentru Romania a noului actionar KazMunaiGaz. 

Comparativ cu perioada de dinaintea vanzarii, Rompetrol are acum avantajul accesului la petrol mult mai ieftin. Mizand pe aceasta carte, Rompetrol ar putea da lovitura pe piata carburantilor cu preturi mai mici, deci cu o crestere a vanzarilor si, implicit, a cotei de piata. "Intrarea KazMunaiGaz va avea o influenta destul de importanta asupra pietei. 

Va fi o batalie pentru locul intai intre Rompetrol si Petrom. KazMunaiGaz ar putea veni cu o strategie agresiva si ar putea dori primul loc pe piata romaneasca", crede Dochia. In opinia consultantului, principala ratiune a acestei achizitii a constituit-o dorinta companiei detinute de statul kazah de a-si construi o platforma cu care sa se poata dezvolta spre Europa. Daca aceasta platforma ii asigura deja accesul in piata UE, pe care Rompetrol este deja prezenta, cu atat mai bine. 

"Daca fac investitii suficiente, este posibil ca grupul controlat acum de KazMunaiGaz sa depaseasca Petrom ca si cifra de afaceri", a adaugat analistul. Aceasta este, de altfel, si una dintre dorintele omului de afaceri Dinu Patriciu. In numeroasele sale interventii publice, fostul patron al grupului Rompetrol prognoza ca societatea sa ar putea depasi Petrom la cifra de afaceri, la orizontul anilor 2010-2012. Intrarea KazMunaiGaz ar putea forta, insa, actualul lider al pietei Petrom sa-si modifice, intr-o anumita masura, strategia de dezvoltare. Mizand pe resursele de care dispune, Petrom pune acum accent in principal pe cresterea ratei de inlocuire a rezervelor si pe conservarea cotei pe piata locala. 

Directorul general adjunct al companiei LukOil Romania, Andrei Chirilescu, crede ca pe piata petroliera din Romania "cartile"
s-au facut si ca pozitia liderului Petrom este de nezdruncinat deocamdata. "Anul acesta, nu vor fi mari schimbari pe piata petroliera. Asteptam sa vedem daca tranzactia dintre Rompetrol si KazMunaiGaz va fi acceptata de Uniunea Europeana. Odata cu intrarea kazahilor, ar putea aparea variatii in pretul produselor petroliere din punct de vedere en-gros", a spus Chirilescu. Acesta a adaugat ca, in opinia sa, Rompetrol ocupa locul trei din piata, locul secund fiind adjudecat demult de compania LukOil. "Nu poti sa compari Rompetrol, cu 147 de statii proprii, si LukOil, care are 300", a punctat reprezentantul LukOil Romania. 

In opinia fostului director general al Petrom, Ion Popa, intrarea KazMunaiGaz pe pia¬ta romaneasca nu este deloc surprinzatoare, pentru ca statul kazah isi dorea de foarte mult timp sa gaseasca o piata de desfacere si de dezvoltare. "Cred ca OMV isi va consolida pozitia in Romania. Mol vrea o rafinarie si, cu 80 de benzinarii, vrea sa creasca si mai mult. Ar putea intra pe activitati conexe. Sa ne gandim ca incepem sa construim serios autostrazi. Consumul de bitum va creste foarte mult. Suplacu de Barcau este o rafinarie foarte interesanta. LukOil si-a consolidat destul de bine pozitia pe retail in Romania. Eu sunt de parere ca Rompetrol, dupa preluarea de catre KazMunaiGaz, se va orienta catre tari, altele decat cele din zona caspica si Rusia", comenteaza Ion Popa. Acesta apreciaza, totusi, ca societatile petroliere din Romania nu si-au atins adevarata valoare. 

"Companiile petroliere mari vand si cumpara mereu active. Sunt intr-o permanenta miscare. Construiesc, vand, preiau. Sectorul petrolier este imprevizibil. Petrom si Rompetrol nu au, inca, suficienta forta financiara, pentru a face astfel de miscari", a explicat fostul director general al Petrom.

A doua intrebare la care incearca sa raspunda zilele acestea analistii petrolieri se refera la posibilitatile de expansiune a principalilor jucatori. Mai pe romaneste, pana unde pot creste regional primii doi concurenti din piata, Petrom si Rompetrol. Consultantul independent Aurelian Dochia crede ca inca mai este loc pe pietele din jur. "Bulgaria, Grecia, statele din fosta Iugoslavie, chiar si Moldova reprezinta un teren propice expansiunii. Forta de care trebuie sa dea dovada companiile este de a creste in Ungaria, Cehia sau Slovenia, piete cu jucatori autohtoni puternici. Nu prea mai sunt companii de talie mica de vanzare. 

Sunt societati mari, comparabile cu Petrom si Rompetrol, dar nu se poate pune problema achizitiei lor. Cred ca va fi vorba de asocieri. Pe achizitii, poate fi vorba numai de preluari de companii mici, distribuitori locali", a comentat Dochia.
Consilierul presedintelui OMV Wolfgang Ruttenstorfer, Gheorghe Constantinescu, este de parere ca industria romaneasca de petrol si gaze este in ascensiune. "Romania s-a integrat foarte bine in contextul international de pe piata de petrol. Exportam o forta mare, avem strategii clare de dezvoltare si trebuie doar sa punem accent pe eficientizare", a spus Constantinescu.

 La randul sau, directorul general adjunct din Ministerul Economiei si Finantelor, Corneliu Condrea, crede ca piata romaneasca de petrol este matura, fiind avantajata de propriile rezerve si de numarul mare de consumatori. “Piata a inceput sa se maturizeze in perioada 1998-2000. Acum, avem acces la aprovizionarea cu titei, este o piata libera, majoritatatea capacitatilor de productie a fost privatizata, absorbtia de produse este in crestere si ne integram in pietele din regiune”, a declarat Condrea. 

Pentru Ion Popa, fostul director general al Petrom din perioada cat compania a fost in portofoliul statului, lucrurile sunt mult mai simple si mai asezate acum decat in urma cu zece ani. Petrolul a fost, dintotdeauna, unul dintre sectoarele cu cea mai zbuciumata istorie. In perioada comunista, Nicolae Ceausescu a gandit o industrie mamut, cu zece rafinarii, patru combinate petrochimice si peste 1.500 de firme care erau legate organic de activitatea din acest sector. Ceausescu a gandit complexurile petrochimice mamut de la Brazi, Pitesti, Onesti sau Midia-Navodari.

Cand in Romania totul era rationalizat, iar autoturismele circulau in baza unui "adevarat orar" de functionare, rafinariile romanesti lucrau cu motoarele la turatie maxima. Potrivit statisticilor, in 1976, considerat anul de varf al extractiei de petrol autohton, doar 30% din cele 15,5 milioane tone de titei procesate au fost utilizate pentru consumul intern. Produsele rezultate din prelucrarea a peste zece milioane tone de petrol au fost exportate. In 1989, ultimul an de dictatura comunista, Romania avea o capacitate de rafinare de 24,4 milioane de tone, din care utiliza doar 70%. Situatia s-a schimbat radical in anii '90, cand acest sector a intrat intr-un proces de reorganizare masiva. In 1990, industria petroliera autohtona a fost "sparta" si a inceput prima restructurare. 

S-au creat mai multe entitati, s-au f acut studii privind eficienta rafinarii unei cantitati mai mari de titei decat avea nevoie piata. Compania americana Bechtel a recomandat autoritatilor de la Bucuresti reducerea la jumatate a capacitatii de rafinare, inchiderea anumitor obiective considerate nerentabile si eliminarea importurilor de titei. Respectarea acestor sugestii nu a avut, insa, efectul scontat, astfel ca prima restructurare nu a dat prea multe roade, in principal, din cauza faptului ca intreaga industrie era controlata in continuare de stat, pretul carburantilor era folosit drept instrument in mana politicienilor. 

Spre deosebire de alte sectoare economice, ani de zile, in industria petrolului au primat considerentele politice. Profiturile companiilor din domeniu au fost sacrificate electoral, importurile de titei au fost platite prin credite garantate de stat, pierderile din sector au fost sterse sau rostogolite ani de zile. Din cauza unor astfel de credite, catalogate acum neperformante, romanii platesc de mai bine de zece ani cate un cent in plus pentru fiecare litru de benzina sau motorina cumparat. 

Adevarata restructurare a inceput dupa infiintarea, acum zece ani, a SNP Petrom si preluarea rafinariei Petrotel de catre grupul rusesc LukOil. Prima tentativa de privatizare a rafinariei Petromidia, cu turcii de la Akmaya, s-a dovedit rapid o decizie gresita, astfel ca statul a reziliat contractul si a vandut-o la finele anului 2000 omului de afaceri Dinu Patriciu, care mai detinea o capacitate de rafinare, Vega. Miscarile inregistrate pe piata petroliera incepand cu anul 2000 au dus la o deschidere a pietei si la eliminarea controlului politic al statului asupra pretului la carburanti. Liberalizarea completa a pietei s-a produs, insa, abia la finele anului 2004, cand Petrom, principalul jucator, a fost preluat de grupul austriac OMV, in urma unei competitii cu nu mai putin de 15 pretendenti. 

Valoarea de piata a primilor doi competitori, Petrom si Rompetrol, este de aproximativ 12,5 miliarde euro.
Rompetrol a fost evaluata la 3,6 miliarde euro, in timp ce actiunile Petrom tranzactionate pe Bursa de la Bucuresti dau o valoare la zi a companiei de 8,8 miliarde euro. Insumate, cifrele de afaceri ale Petrom si Rompetrol Rafinare, principalul activ al grupului Rompetrol, au depasit anul trecut 5,2 miliarde euro, in timp ce, la nivel de piata, afacerile au depasit usor sapte miliarde euro. 

Potrivit Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, companiile petroliere reprezinta cel mai mare contribuabil la bugetul de stat.

 Tendinte. Atat companiile din piata, cat si analistii independenti admit ca viitorul apartine benzinariilor mari, cu servicii complexe, pe modelul celor vestice. "Vor fi dezvoltate benzinarii mai mari, cu sisteme de servire mai complexe, unde poti manca, poti lasa copiii in grija, poti face cumparaturi, poti plati ratele sau transfera bani. Probabil, vor aparea si benzinariile supermarketurilor", spune Ion Popa, fostul director general al Petrom.