Jose Manuel Barroso consideră că va avea nevoie de o săptămână pentru a-şi alcătui echipa de comisari odată ce liderii UE vor fi decis cine trebuie să fie preşedintele Consiliului şi şeful politicii externe a UE, un post care înseamnă un loc în Comisie. Liderii naţionali urmează să ia aceste decizii la summitul extraordinar informal convocat pentru joi la Bruxelles.

Parlamentul European intenţiona să înceapă audierile candidaţilor pentru posturile de comisar la 26 noiembrie, astfel încât să poată vota întreaga echipă în şedinţa plenară din decembrie. Dar convocarea summitului mai târziu decât era de aşteptat înseamnă că Parlamentul European va începe probabil audierile abia în ianuarie, iar votul în plen va avea loc la 20 ianuarie. Prin urmare, viitoarea Comisie Europeană probabil că nu va fi instalată înainte de luna februarie.

Cea mai recentă nominalizare pentru un post de comisar aparţine guvernului ceh, care marţea trecută l-a propus pe Štefan Füle, în prezent ministru pentru afaceri europene, drept candidat pentru Comisie. Cu o săptămână înainte, guvernul Ungariei îl nominalizase pe László Andor, economist la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Alte nominalizări recente sunt a Germaniei - Günther Oettinger, a României - Dacian Cioloş¸ şi a Austriei - Johannes Hahn.

Dintre cele 20 de nominalizări cunoscute, 17 sunt bărbaţi şi numai trei sunt femei - Androulla Vassiliou din partea Ciprului, Viviane Reding, desemnată de Luxemburg, şi Rumiana Jeleva din partea Bulgariei.

În prezent, numai opt dintre cei 27 de comisari sunt femei, dar Barroso se străduieşte să îmbunătăţească această reprezentare a sexului feminin în următorul colegiu al comisarilor. Dacă va vrea să păstreze măcar actualul nivel de reprezentare, atunci dintre cele şapte state care nu şi-au desemnat candidatul pentru postul de comisar, cel puţin cinci vor trebui să desemneze femei, scrie Malta Independent Online. Aşa, de pildă, Marea Britanie ar putea-o nominaliza pentru un al doilea mandat pe Catherine Ashton, în prezent comisar pentru comerţ, Suedia pe Gunilla Carlsson, ministrul pentru dezvoltare, Danemarca pe Connie Hedegaard, ministrul mediului, iar Irlanda pe Máire Geoghegan-Quinn, în prezent membră a Curţii Europene de Conturi, în timp ce Grecia ar putea-o numi pe Anna Diamantapoulou, fost comisar, iar în prezent ministru al educaţiei.

"Nu pot impune unui anumit guvern să-mi trimită un candidat femeie şi nici nu pot refuza un comisar competent doar pentru că este bărbat", recunoaşte Barroso, deşi în octombrie a scris liderilor din UE cerându-le să propună candidaţi femei pentru a veni cu o echipă echilibrată în faţa europarlamentarilor.

Într-o scrisoare trimisă European Voice, un grup de zece eurodeputate, din toate grupurile politice, a avertizat că formarea viitoarei Comisii ar putea depinde de o reprezentare mai echilibrată. "Există un sentiment din ce în ce mai puternic că, dacă Parlamentul nu vede mai multe femei candidat decât în actuala Comisie Barroso (opt), va fi respinsă întreaga Comisiei", au avertizat ele.