Sase dintre cele noua fonduri mutuale lansate in 2008 sunt dedicate plasamentelor conservatoare

Daca punem la socoteala faptul ca este anuntata lansarea inca a cel putin unui fond mutual nou cu plasamente monetare, ca a fost lansat deja un fond inchis cu plasamente monetare si valutare si ca, in ultimele 12 luni, mai exact in toamna anului trecut, au mai aparut doua fonduri conservatoare, statistica exprima si mai bine tendinta industriei fondurilor de extindere a ofertei catre produsele mai putin riscante si de restructurare a portofoliilor fondurilor deja existente.

“Migratia resurselor dinspre actiuni catre active mai sigure este normala, deocamdata”, spune Corneliu Stanciu, directorul general al societatii de administrare (SAI) Zepter, care a lansat, in primavara, trei fonduri mutuale, dintre care unul de obligatiuni si unul diversificat.

“Exista o astfel de abordare, fireasca de altfel, pe de o parte, datorita cresterii randamentelor oferite de instrumentele monetare, iar pe de alta parte, din cauza scaderilor accentuate de pe piata actiunilor”, constata si Daniel Stifter, directorul general al EFG Eurobank Mutual Funds Romania (EFG-EFM), care administreaza un fond monetar (Bancpost Plus) si unul diversificat (Bancpost Active Balanced).

“Se observa, intr-adevar, aceasta tendinta si consider ca este chiar o masura adecvata. Pe de alta parte, trebuie avut in vedere si faptul ca piata isi poate inversa tendinta in orice moment, iar o reducere exagerata a expunerii (pe actiuni, n.red.) poate genera costuri de oportunitate foarte mari”, atrage atentia Bogdan Bilaus, directorul de investitii al Raiffeisen Asset Management.

“Tendinta negativa a bursei, lipsa unor previziuni optimiste in ceea ce o priveste si cresterea dobanzilor au avut ca efect orientarea anumitor administratori de fond catre plasamente monetare. Totusi, mentinerea categoriei de fond trebuie sa faca parte din strategia oricarui administrator, indiferent de fluctuatiile burselor”, considera Dorin Danescu, directorul general al Star Asset Management.

Deplasarea interesului. Fondurile nou-intrate pe piata nu au avut suficient timp si nici conditii prielnice pentru subscrieri de anvergura si sunt mai atente la construirea unui istoric de performante atractive. De aceea, noile fonduri prefera sa nu-si plaseze inca toate resursele, mai ales fondurile de actiuni si cele diversificate fiind constranse de structura anuntata conform prospectelor. De pilda, fondurile Zepter Mixt si Zepter Actiuni isi pastreaza circa 80% din resurse in depozite bancare.

“Suntem pusi in situatia de a alege intre siguranta investitiilor si structura de plasament din prospect. Evitam sa investim si restul de 80% din bani, pana cand nu vom vedea o piata bull (“taur”, in crestere, n.red.). Totusi, experienta arata ca, pe termen lung, refugierea in instrumente financiare fixe nu face decat sa conserve capitalul, chiar daca randamentele oferite (10-13%) par atractive. Randamentele actiunilor la revenirea pietei depasesc cu mult pe cele ale instrumentelor cu venit fix. Incercam sa gasim optimul intre aceste variante”, spune Corneliu Stanciu de la SAI Zepter. La randul lor, noi fonduri de actiuni, ca OTP Avantis Ro si Carpatica Stock, isi pastrau peste 45%, respectiv 40% din resurse in depozite bancare, la 31 iulie.

Fondurilor mai tinere li se adauga cele mai vechi de pe piata, in aplicarea tacticilor de conservare a activelor. Fondurile de obligatiuni Vanguard Protector si Fortuna Gold, de pilda, si-au restructurat plasamentele si au ajuns sa pastreze in depozite (sau certificate de depozit) bancare circa 84%, respectiv 62% dintre activele lor, adica 6,8 milioane de lei (aproape doua milioane de euro), la sfarsitul lunii iulie. Potrivit administratorilor, luna august 2008 nu a modificat esenta statisticilor de la sfarsitul lunii iulie 2008. Acestea arata ca, fata de august 2007, fondurile au inregistrat cresteri considerabile atat ale proportiilor plasamentelor fondurilor in instrumente cu grad redus de risc inregistrate, cat si ale valorii acestor plasamente.

Depozitele bancare si alte instrumente similare (certificatele de depozit) reprezentau cea mai mare proportie (35,1%) in portofoliul agregat al fondurilor, la 31 iulie 2008, potrivit datelor Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF) din Romania. Proportia inseamna 323,8 milioane de lei (90 milioane de euro), cu 59% mai mult decat in august 2007. Trebuie mentionat faptul ca deprecierea leului nu afecteaza relevanta statisticilor. La 31 august 2007, depozitele bancare reprezentau 23,8% din portofoliul agregat.

Toate fondurile, indiferent de categorie, aveau plasate in certificate de trezorerie 117 milioane de lei (32,6 milioane de euro), adica 12,7% din portofoliul agregat la 31 iulie 2008. La 31 august 2007, proportia acestor instrumente era de 6%, adica jumatate din cea de acum o luna. In schimb, obligatiunile nu au atras decat un castig de 22,3% in perioada analizata, pana la 167,4 milioane de lei (46,5 milioane de euro).

Din cauza ofertei sarace de obligatiuni, atat fondurile consacrate acestui tip de instrumente, cat si cele diversificate prefera depozitele si instrumentele bancare similare. Patru dintre cele noua mai vechi fonduri oficial incadrate in categoria celor de obligatiuni au mai mult de jumatate din activele lor plasate in depozite bancare sau in certificate de depozit. Printre acestea se numara si doua dintre fondurile lansate anul acesta, BT Obligatiuni (cu peste 95% din active), Zepter Obligatiuni (cu peste 75%), ca si BCR Obligatiuni (peste 77%), lansat acum mai putin de un an.

Restructurarea expunerii. Tehnicile de restructurare a portofoliilor difera de la un administrator la altul. EFG-EFM s-a concentrat mai ales pe achizitia de titluri de stat. Pentru acestea, ca si la constituirea de depozite, administratorul a folosit “disponibilitatile deja existente, cat si sume obtinute din diminuarea pozitiilor pe actiuni”, spune Daniel Stifter. Si SAI SIRA a folosit cash-ul si nu a vandut din actiuni ca sa cumpere obligatiuni, potrivit lui Adrian Anghel-Grigore, directorul general adjunct al companiei. “Ne-am marit expunerea pe actiuni, nu pe instrumente cu venit fix”, spune Adrian Anghel.

De asemenea, Star Asset Management a folosit doar banii din conturile curente pentru instrumente cu venit fix. “Ceea ce am obtinut din vanzarea anumitor actiuni am investit in altele noi”, spune Dorin Danescu. “Initial, au fost vandute pozitiile cele mai riscante, cu lichiditate relativ scazuta, iar pe parcurs, fondul Intercapital, de pilda, si-a redus participatiile si pe actiuni lichide de la BVB, acolo unde revenirea pe o pozitie importanta poate fi realizata mai usor. Vanzarile au vizat sectoarele imobiliar, financiar si utilitati”, spune Razvan Rusu, manager de investitii la Certinvest. “Deciziile noastre privind un fond de actiuni se limiteaza la modificarea expunerilor catre emitenti cu potential de a inregistra performante peste media pietei intr-un orizont de 12 luni. Daca apar rascumparari de titluri ale fondului, se poate lua decizia de a vinde anumite actiuni din portofoliu, pentru incadrarea in limitele investitionale”, spune Gabriel Goia, seful managementului de portofoliu la BT Asset Management. Compania a preferat reducerea expunerilor pe sectorul financiar si cresterea pe sectorul petrolier si pe cel alimentar. Oficialul BT Asset Management crede ca “scaderile din acest an, de la bursa, i-au ajutat pe investitori sa inteleaga mai bine importanta unui portofoliu (propriu, n.red.) echilibrat, cu expunere atat pe fonduri de actiuni, cat si de obligatiuni”.

 Portofoliile fondurilor (%)
Fondurile noi(*) si vechi de tip diversificat sau de actiuni prefera depozitele bancare sau obligatiunile Sursa: Raport AAF, iulie 2007.