Scăderea dobânzilor aduce mai mulţi investitori fondurilor de obligaţiuni

Peste 1700 de noi investitori au intrat în luna iulie în acest tip de fonduri, ai căror membri s-au înmulţit cu circa 11%, trecând de 17.500 la 31 iulie, datorită sporului înregistrat de trei dintre cele nouă fonduri de obligaţiuni de pe piaţă. Numărul de investitori ai BT Obligaţiuni a crescut luna trecută cu 67% trecând de 1.800 de membri înregistraţi la 31 iulie. BT Obligaţiuni este al doilea cel mai mare fond mutual de investiţii în obligaţiuni de pe piaţa locală, cu active nete de peste 25 mil. lei (6 mil. euro), lider fiind BCR Obligaţiuni, cu active de 230 mil. lei (55 mil. euro). Investitorii în BCR Obligaţiuni au devenit cu 8% mai numeroşi luna trecută, depăşind pragul de 11.500.

Scăderea agresivă a dobânzii de politică monetară a BNR i-a găsit pregătiţi pe administratorii fondurilor mutuale de investiţii monetare şi de obligaţiuni. Potrivit acestora, decizia băncii centrale nu va face decât să amplifice interesul deja manifestat al investitorilor pentru fondurile care au plasamente diversificate şi pe piaţa monetară şi pe cea a obligaţiunilor.

“Cel mai târziu la începutul anului următor, cele două tipuri de fonduri vor fi oferit randamente pe 12 luni sensibil apropiate. Însă chiar şi acum, pentru un investitor nou care are un orizont de investiţie de cel puţin şase luni, fondurile de obligaţiuni îi pot aduce un randament mai bun“, a declarat, pentru Business Standard, Nicolae Albu, director de investiţii la Erste Asset Management România (EAM), care administrează BCR Obligaţiuni.

Pe tot parcursul acestui an administratorii au reuşit să atragă noi investitori printr-un portofoliu construit pe depozite bancare, pe obligaţiuni şi pe alte instrumente cu venit fix. Firmele de administrare BT Asset Management (BT AM) şi Raiffeisen Asset Management (RAM) sunt cazurile speciale ale acestui tip de potilică de portofoliu. Cea dintâi nu a mai pierdut vremea cu lansarea unui fond monetar şi a orientat managementul fondului BT Obligaţiuni preponderent spre depozite bancare, pentru a nu pierde valul dobânzilor mari de pe piaţă. La 31 iulie, peste 80% din activele sale erau în depozite bancare. Administrarea BT Obligaţiuni va avea în vedere continuarea strategiei din ultimele luni, când s-a conturat tendinţa descendentă a dobânzilor, iar prioritatea fost cea de “concentrare pe plasamente cu maturităţi mai îndepărtate, prin care am reuşit să păstram nivelul mediu al dobânzilor depozitelor din BT Obligatiuni peste oferta pieţei“, explică Radu Hanga, directorul general al BT AM.

Compania contează şi pe “atenţia sporită acordată procesului de negociere, încercând să obţinem cele mai bune dobânzi disponibile. Experienţa arată că apar situaţii când diferenţele faţă de cotaţiile oferite de bănci sunt destul de importante“, a mai adăugat Radu Hanga.

La rândul său, Raiffeisen Asset Management (RAM) nu şi-a propus să lansaeze un fond de obligaţiuni, concentrându-se pe dezvoltarea fondului Raiffeisen Monetar, care îşi păstrează în obligaţiuni 20% din activele de 360 mil. lei (86 mil. euro). “În luna iulie, pe seama creşterii volumelor am achiziţionat titluri de stat în sumă de peste 25 mil. lei (6 mil. euro)“, a declarat Mihail Ion, preşedintele RAM , pentru Business Standard.

“Politica noastră de investiţii a avut la bază anticipările privind scăderea dobânzilor încă de la începutul anului şi am investit şi în obligaţiuni într-o măsură importantă, în primul trimestru, la dobânzi înalte, iar aceste plasamente dau acum roade. În contextul reducerii dobânzilor, în vederea îmbunatatirii performantelor, fondurile monetare pot orienta o parte din investiţii pe scadenţe mai lungi pentru a fixa randamentele la un nivel ridicat pentru o perioada mai îndelungată (obligaţiunile plătesc dobânzi calculate odată pe trimestru sau pe semestru, sau uneori, chiar în rată fixă stabilită la emisiune - n.red.). Evident, o astfel de abordare poate fi aplicată cu condiţia păstrării abilităţii de a onora rascumpărările în orice moment, aşa încât trebuie urmarite titluri cu lichiditate ridicată pentru a raspunde acestui deziderat“, a adăugat Mihail Ion.

Astfel, fondurile monetare au nevoie de expunerea pe obligaţiuni şi alte instrumente cu venit fix pentru a-şi menţine randamentele la nivelele ridicate aferente dobânzilor mari, dar şi fondurile de obligaţiuni vor păstra ponderi ridicate de active în depozite, mai ales din cauza ofertei scăzute de obligaţiuni de pe piaţă. “Ponderea depozitelor în portofoliile fondurilor monetare şi de obligaţiuni va continua să crească într-un ritm mai alert decât cel înregistrat până în prezent“, estimează Nicolae Albu de la EAM România. “Aceasta se datorează atât subscrierilor masive din ultima perioadă, mai ales în fondurile monetare, cât şi diminuării oportunităţilor de investiţii a acestor noi intrări de bani în obligaţiuni cu dobândă fixă, în principal din cauza reducerii semnificative a noilor emisiuni începând cu sfârşitul lunii mai“.

Directorul EAM spune că singura alternativă viabilă o reprezintă titlurile guvernamentale în lei, datorită diferenţialului mare dintre dobânzile plătite de Ministerul de Finanţe şi cele la care s-ar putea finanţa în lei emitenţii corporatişti în prezent. "Şi acesta este însă un ultim tren, căci deşi cererea investitorilor instituţionali (fonduri de pensii, companii de asigurări, fonduri mutuale, etc) este ridicată, presiunea asupra Ministerului de Finante este mult mai redusă în prezent, ca urmare a finanţărilor pe care acesta şi le-a asigurat de la bancile locale şi de la FMI. Astfel, dobânzile plătite de Ministerul de Finanţe vor intra şi ele pe o pantă descendentă, iar necesarul de finanţare va fi mai redus şi se va orienta pe termen scurt“, a spus Nicolae Albu.

Faptul că obligaţiunile sunt de obicei tezaurizate de investitorii instituţionali este o altă cauză a reducerii oportunităţilor de investiţie în obligaţiuni oferite fondurilor, potrivit lui Mihail Ion. “Cele mai bune oportunităţi sunt pe titlurile de stat, dacă ţinem seama de randament, lichiditate şi de garanţia statului. Noi participăm la piaţa primară oportunistic“, spune preşedintele RAM.

Totuşi, “ne aşteptăm ca obligaţiunile municipale să devină foarte atractive, odată cu revenirea la o situaţie de normalitate, când dobânzile la depozite oferite de bănci vor fi sub dobânzile interbancare. La obligaţiunile municipale cupoanele (dobânzile plătite periodic, n.red.) sunt calculate cu o marjă peste media ROBOR a dobânzilor interbancare“, adaugă Radu Hanga.