"Această metodologie, pentru a fi pusă în aplicare, are nevoie de avizul Comisiei Europene, pentru că ea presupune o formulă de sprijinire. Noi deja am făcut demersurile. Chiar în aceste zile, o delegaţie comună - Consiliul Concurenţei, împreună cu ANRE - se află la Directoratul General de Concurenţă de la Bruxelles şi sperăm să primim avizul necesar şi, de la 1 iulie, metodologia să fie deja operaţională'', a precizat Calotă, adăugând că metodologia poate constitui un nou boom investiţional şi un nou motor de dezvoltare în sectorul energetic. Metodologia de susţinere a acestor investiţii este în faza de autorizare la Comisia Europeană.
El a explicat că, pentru susţinerea sectorului de producere de energie din surse regenerabile, există un plan naţional de acţiune în domeniu şi există o decizie a CE care a aprobat schema de sprijin a producătorilor de energie regenerabilă pe bază de certificate verzi.
"Această schemă şi funcţionarea sectorului au creat destul de multe nelinişti, atât la nivelul opiniei publice, cât şi la nivelul consumatorilor finali, în plan industrial sau în plan individual. Au fost emise păreri că schema de sprijin este prea generoasă, că ea poate crea o anume inechitate în competenţa producătorilor de energie - cei convenţionali cu cei neconvenţionali etc. ANRE are prin lege obligaţia de monitorizare şi de acordare/ajustare/modificare a acestei scheme de sprijin, dacă se regăsesc elemente de supracompensare, adică de susţinere mai mare decât cea discutată şi agreată cu CE, ceea ce am şi făcut'', a precizat reprezentantul ANRE.
Potrivit acestuia, raportul de monitorizare întocmit de ANRE şi publicat la finele lui martie 2013 arată că sectorul este supracompensat şi este nevoie de o reducere a schemei de sprijin, respectiv a numărului de certificate verzi.
"Acesta este contextul înăuntrul căruia, în contrapartidă, adică pentru a nu descuraja investiţiile în domeniu, având în vedere că România are un angajament ferm până în 2020 pe linia aceasta, ANRE a lucrat, a pus în discuţie publică şi a aprobat o metodologie, respectiv o legislaţie specifică, prin care susţine investiţiile şi producţia de energie din surse regenerabile până la 1 MW şi, respectiv, de cogenerare de înaltă eficienţă pe bază de biomasă şi de biogaz până la 2 MW'', a explicat Calotă.
În opinia sa, aceste microcapacităţi reprezintă ''esenţa energiilor regenerabile', pentru că ele, pe de o parte, asigură generarea descentralizată de energie, adică instalarea acolo unde resursele regenerabile nu au ajuns încă sau sunt prea scumpe ca să ajungă, iar pe de altă parte ele sunt cuplate cu consumul local de energie, care poate susţine dezvoltarea locală sustenabilă şi, din acest punct de vedere, ANRE a gândit o formulă de sprijin 'ceva mai stabilă şi mult mai atrăgătoare pentru viitorii investitori în microcapacităţi'.
"În această categorie, pot intra simpli cetăţeni, consumatori casnici, aşa cum sunt definiţi de Legea 123, care vor şi pot să-şi instaleze pe acoperişul casei sau pe acoperişul fermei - pentru cei din mediul rural - o minicapacitate de producţie fotovoltaică, mergând până la producători de energie electrică şi energie termică în cogenerare pe lângă combinatele agroalimentare din ţară. Eu cred că zona aceasta, pe care noi acum am reglementat-o, va fi de o mare atractivitate pentru viitor pentru că, pe lângă dezvoltările locale, dăm exemplu în Bucureşti sau în alte mari oraşe din ţară, toate parcările publice se pretează la a instala capacităţi mici de producţie din sursă fotovoltaică. Anumite zone de blocuri care nu au alimentarea cu energie termică asigurată într-o formulă suportabilă, deci la costuri bune, poate fi regândită pe viitor în forma modulară pe o cogenerare de înaltă eficienţă. Evident, lansez doar provocările, dar ele, după opinia mea, reprezintă oportunităţi viitoare de investiţii'', a subliniat vicepreşedintele ANRE.
Emil Calotă a adăugat că schema de sprijin este modificată, pentru că foloseşte modelul susţinerii prin tarif reglementat de ANRE.
"Prin acest tarif reglementa dăm un preţ al acestei energii regenerabile stabil, evident raportat la piaţa de energie electrică şi la piaţa de energie regenerabilă, dar un preţ stabil pe 15 ani, un preţ care se modifică anual doar pe baza actualizării cu rata inflaţiei'', a mai spus el.
Metodologia presupune că producătorii care vor face această investiţie vor avea libertatea să încheie contracte direct cu consumatorii.
"O altă noutate în domeniu este că aceste investiţii, în mod normal, vor fi în bună parte pentru autoconsum. Investitorul va lega producţia de consumul local sau de consumul propriu. Va avea contract încheiat acceptat la preţul pe care noi îl reglementăm în funcţie de piaţă. Producătorii existenţi de energie din surse regenerabile cu capacităţi până într-un MW şi, respectiv, până în 2 MW în cazul cogenerării pe biomasă pot opta'', a conchis Emil Calotă.



