Expoziţia propune proiecte de arhitectură, fotografii de epocă şi instantanee actuale ale clădirilor proiectate de Henrieta Delavrancea-Gibory, precum şi nouă desene originale. Din opera arhitectei au fost selectate o parte din lucrările realizate la Balcic în perioada 1930-1940, precum şi planurile câtorva case din Bucureşti din aceeaşi perioadă.
Dintre lucrările create pentru Balcic, pot fi văzute în expoziţie Casa Eliza Brătianu, Casa Ion Pillat, Casa Canciov, Casa Stelian Popescu, Pavilionul de ceai al Palatului Regal (astăzi dispărut), Pavilionul Grănicerilor din ansamblul regal sau proiectul de renovare a Primăriei (care adăposteşte acum Muzeul de Arheologie şi Istorie din Balcic), prin care arhitecta a transformat radical o casă de secol XIX, pentru a o adapta stilului local de inspiraţie meridională.
Casa Cantuniari, Casa Vilcovici şi casa în care Henrieta Delavrancea-Gibory a locuit până la sfârşitul vieţii sunt câteva exemple de imobile din Bucureşti prezente în expoziţie. Portretul Henrietei Delavrancea-Gibory realizat de Eustaţiu Stoenescu, din patrimoniul MNAR, întregeşte expunerea.
Henrieta Delavrancea-Gibory (1894-1987), fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea şi sora pianistei şi scriitoarei Cella Delavrancea, face parte dintr-o generaţie de arhitecţi care, în frunte cu Horia Creangă, G.M. Cantacuzino şi Octav Doicescu, a avut o contribuţie importantă la formarea şcolii de arhitectură modernă românească. Arhitecta a fost o bună prietenă a pictorului Stoenescu, pentru care a realizat în 1934-1938 conacul de la Drăghiceni-Olt, intrepretând în mod original modelul caselor tradiţionale din Valahia.
Expoziţia, însoţită de catalog, vine în continuarea expoziţiei Ion Mincu, "Desene şi proiecte de arhitectură", deschisă în cadrul Galeriei de Artă Românească Modernă a MNAR.
Vernisajul este organizat sub egida Muzeului Naţional de Artă al României, a Uniunii Arhitecţilor din România şi a Ordinului Arhitecţilor din România.
Dintre lucrările create pentru Balcic, pot fi văzute în expoziţie Casa Eliza Brătianu, Casa Ion Pillat, Casa Canciov, Casa Stelian Popescu, Pavilionul de ceai al Palatului Regal (astăzi dispărut), Pavilionul Grănicerilor din ansamblul regal sau proiectul de renovare a Primăriei (care adăposteşte acum Muzeul de Arheologie şi Istorie din Balcic), prin care arhitecta a transformat radical o casă de secol XIX, pentru a o adapta stilului local de inspiraţie meridională.
Casa Cantuniari, Casa Vilcovici şi casa în care Henrieta Delavrancea-Gibory a locuit până la sfârşitul vieţii sunt câteva exemple de imobile din Bucureşti prezente în expoziţie. Portretul Henrietei Delavrancea-Gibory realizat de Eustaţiu Stoenescu, din patrimoniul MNAR, întregeşte expunerea.
Henrieta Delavrancea-Gibory (1894-1987), fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea şi sora pianistei şi scriitoarei Cella Delavrancea, face parte dintr-o generaţie de arhitecţi care, în frunte cu Horia Creangă, G.M. Cantacuzino şi Octav Doicescu, a avut o contribuţie importantă la formarea şcolii de arhitectură modernă românească. Arhitecta a fost o bună prietenă a pictorului Stoenescu, pentru care a realizat în 1934-1938 conacul de la Drăghiceni-Olt, intrepretând în mod original modelul caselor tradiţionale din Valahia.
Expoziţia, însoţită de catalog, vine în continuarea expoziţiei Ion Mincu, "Desene şi proiecte de arhitectură", deschisă în cadrul Galeriei de Artă Românească Modernă a MNAR.
Vernisajul este organizat sub egida Muzeului Naţional de Artă al României, a Uniunii Arhitecţilor din România şi a Ordinului Arhitecţilor din România.
