Dragă domnule Strauss-Kahn,
România experimentează una dintre cele mai puternice recesiuni de când a început procesul de tranziţie la economia de piaţă... Criza mondială afectează în mod special România, o economie mică şi deschisă. Încă o rundă de stres în pieţele fi nanciare nu poate fi exclusă, în timp ce condiţiile fi nanciare au rămas severe.
Perspectivele de cădere economică sau dublat faţă de evaluarea din martie şi estimăm o scădere a economiei de peste 8%. În aceste condiţii, ţinta de deficit bugetar pentru anul 2009, de 4,6% din PIB, nu mai poate fi îndeplinită, chiar dacă am reuşit, prin măsuri specifice, să ne încadrăm în ţinta intermediară de deficit bugetar: 2,7% din PIB, la sfârşitul primului semestru.
Aşa ar putea să sune scrisoarea pe care Guvernul o va trimite Fondului Monetar International, după evaluarea acordului de finanţare, care se încheie astăzi.
Cererea internă s-a prăbuşit, la fel şi consumul privat şi contractele de investiţii, şi reflectă înrăutăţirea condiţiilor atât pentru populaţie, cât şi pentru companii. Cererea pentru exporturi a fost, de asemenea, foarte slabă, în urma contracţiilor economice ale principalilor parteneri comerciali. Diminuarea mai puternică a importurilor contribuie, totuşi, la o scădere mai redusă a Produsului Intern Brut. Business Standard vă propune analiza dinamicii principalilor indicatori.
PIB: Prognoza de cădere a ajuns la -8,5%, pe măsură ce investiţiile străine directe şi fluxurile de capital, care în trecut au finanţat consumul ridicat şi majorarea investiţiilor, au scăzut puternic în primele cinci luni ale anului, ajungând la 2,47 mld. euro, cu aproape 50% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, când erau de 4,27 mld. euro. Pe măsură ce încrederea şi balanţa de plăţi se ajustează, creşterea economică ar putea fi cu puţin peste zero în anul 2010.
Inflaţia: Nivelul anual a scăzut la 6% în luna iunie şi este încă în afara ţintei băncii centrale. Prăbuşirea cererii interne, dar şi scăderea preţului energiei pe plan mondial, împreună cu o politică monetară prudentă, vor contribui la aducerea ratei de inflaţie în ţinta BNR. Aceasta este de 3,5% (+/- 1%). Prognoza BNR indică o inflaţie de 4,3% la sfârşitul acestui an şi una de 2,6% pentru anul 2010. Perspectivele arată continuarea procesului de dezinflaţie, dar traiectoria este marcată de evoluţia crizei mondiale şi de rigidităţile semnificative din economia românească.
Deficitul de cont curent (n.red. - diferenţa dintre economisirea unei naţiuni şi investiţiile care se fac în economia acelui stat, din surse externe): Proiecţia curentă este de 5% din PIB, faţă de 7,5%, cât estimam în luna martie, adică mai puţin de jumătate în raport cu nivelul din 2008 (12,5% din PIB). Deprecierea leului faţă de perioada similară a anului trecut a ajutat economia românească, din punctul de vedere al competitivităţii externe, scăderea monedei naţionale favorizând exportatorii.
Deficitul bugetar: Ţinta cantitativă de 2,7% din PIB, la data de 30 iunie, a fost respectată, chiar dacă România a amânat unele cheltuieli aferente celui de-al doilea trimestru pentru trimestrul al treilea. Acest lucru şi înrăutăţirea perspectivelor vor conduce la un deficit substanţial mai mare pentru anul 2009, de aproximativ 7% din PIB, care va trebui finanţat prin împrumuturi suplimentare.
Guvernul studiază deja o serie de măsuri pentru limitarea cheltuielilor publice: Desfiinţarea sau comasarea unor agenţii, ceea ce ar conduce, până la finele anului, la o reducere a personalului bugetar cu aproximativ 9.500 de angajaţi, în condiţiile în care, în primele şase luni ale anului, aparatul bugetar s-a diminuat cu 4.535 de posturi. Limitări ulterioare, precum îngheţarea majorării pensiilor cu 2%, prevăzută din luna octombrie, şi îngheţarea salariilor pentru 2009 şi 2010, nu pot fi excluse.
Guvernul ar putea lua în calcul, toto¬dată, varianta trimiterii în vacanţă neplătită, pentru două săptămâni, a angajaţilor din sistemul bugetar. Măsura ar putea conduce la limitarea cheltuielilor bugetare cu peste 300 milioane de euro la nivelul acestui an. Contracţia economică, dublă faţă de estimările iniţiale, va conduce la scăderea veniturilor şi la creşterea cheltuielilor obligatorii, precum ajutorul de şomaj sau alte măsuri sociale.
“Prin urmare, dragă domnule Strauss-Kahn, Guvernul României solicită revizuirea ţintei de deficit bugetar şi finanţarea acestuia din cea de-a doua tranşă a împrumutului, în valoare de 1,9 mld. euro, pe care mizăm în a doua jumătate a lunii septembrie. Privind spre 2010, suntem hotărâţi să reducem deficitul bugetar, ca pondere în PIB, luând şi alte măsuri, pentru a ne asigura că, în 2011, vom coborî deficitul sub nivelul de 3% din PIB.”
Cu drag,
Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor Publice,
Mugur Isărescu, guvernator BNR
