Scrisoarea catre FMI a fost trimisa: Urmeaza masuri dure in an electoral

Premierul Emil Boc a aratat, la finele sedintei de Guvern, ca dintre cele 20 de miliarde euro, 12,95 miliarde euro vin de la FMI si vor merge direct la BNR pentru „consolidarea rezervelor valutare ale tarii, astfel incat sa fim in stare sa avem un curs euro-leu stabil sau cat se poate de stabil, in conditiile economiei de piata si ale crizei economice“. Boc a mai aratat ca UE va da Romaniei cinci miliarde euro, care vor merge la Trezoreria statului pentru a acoperi deficitul bugetar, iar Banca Mondiala va da un miliard de euro, in timp ce un miliard de euro va veni de la BEI si BERD.
Potrivit premierului, este vorba despre un acord stand-by, pe o durata de doi ani, care are un caracter preventiv.

Obiective
In urma negocierilor, obiectivele fixate de Guvern in contractarea imprumutului se refera la inlaturarea efectelor negative ale crizei economice in Romania, mentinerea locurilor de munca, mentinerea unui curs rational si echilibrat euro-leu, relansarea creditului si implicit sutinerea mediului de afaceri si a activitatii economice, precum si plata salariilor si pensiilor. „Asteptam raspunsul la aceasta scrisoare de intentie, iar in momentul in care vom primi raspunsul de la aceste institutii, va fi semnat acordul de imprumut. Dupa aceea, el va trece prin board-ul celor doua structuri si va deveni operabil in Romania“, a explicat Emil Boc. Acesta a dat asigurari ca acordul de imprumut este incheiat, „de departe, intr-o forma mult mai buna“ decat in alte tari din vecinatatea Romaniei.
Prima transa a imprumutului ar putea ajunge in Romania in luna mai, dupa cum a asigurat ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea.

Angajamente
In urma negocierilor cu FMI, Guvernul s-a angajat sa aprobe anul acesta Legea salarizarii unice. Pe de alta parte, Legea responsabilitatii fiscale trebuie sa intre in vigoare pana la finele lunii noiembrie, dupa cum a declarat ministrul Gheorghe Pogea. Legea salarizarii unice se va implementa gradual, in maximum trei ani. Potrivit lui Pogea, Executivul mai are in vedere si majorarea punctului de pensie la nivelul a 45% din salariul mediu brut. In ceea ce priveste Legea responsabilitatii fiscale, aceasta ar urma sa intre in vigoare pana la sfarsitul lunii noiembrie 2009. Prin acest text, vor fi limitate rectificarile bugetare efectuate in cursul unui an si vor
fi introduse reguli fiscale privind datoria publica si deficitul bugetar primar. Deficitul bugetar primar nu cuprinde dobanzile la datoria publica. Legea responsabilitatii fiscale prevede si infiintarea unui consiliu fiscal independent, care va face analiza de specialitate a prognozelor macroeconomice si bugetare.

Masuri
Ministrul Finantelor a mai aratat ca Guvernul a revizuit in scadere estimarea Produsului Intern Brut (PIB) pentru anul 2009, la 531 miliarde lei, deficitul bugetar estimat pentru acest an fiind de 4,6% din PIB, ceea ce implica reducerea cheltuielilor cu 0,85% din PIB si cresterea veniturilor cu 0,25% din PIB.
„Prognoza pentru 2009, pe care am agreat-o cu FMI, este pe un deficit (bugetar – n.red.) de 4,6% din PIB, dar PIB rectificat la o valoare de 531 de miliarde (lei – n.red.). Deci 4,6% vom avea deficit in prognoza noastra pentru 2009“, a spus ministrul Finantelor. Acesta a mai declarat ca trebuie redus deficitul bugetar cu 1,1 puncte procentuale pana la nivelul de 4,6% din PIB. Potrivit lui Pogea, pentru aplicarea ajustarii de 1,1% din PIB, in 2009 vor fi reduse suplimentar cheltuielile cu bunurile si serviciile, cu autoturismele si echipamentele de birou. In ceea ce priveste veniturile suplimentare de 0,25% din PIB, Guvernul are in vedere imbunatatirea administrarii fiscale, precum si alte masuri care vor fi discutate cu patronatele si sindicatele. Potrivit intelegerii cu FMI, toate veniturile bugetare suplimentare vor merge jumatate catre investitii si jumatate catre ajustarea deficitului bugetar.
Pogea a mai spus ca Executivul va monitoriza companiile de stat, pentru reducerea pierderilor. „Companiilor de stat nu li se va permite sa mai acumuleze noi arierate si trebuie sa se restructureze pentru a-si creste performanta economica“, a spus el.

Reactii
Sindicalistii s-au aratat nemultumiti de „partea neplacuta“ a acordului cu FMI, privind reducerea sporurilor, dupa cum i‑a transmis sefului statului presedintele CNSLR, Marius Petcu, citat de NewsIn, la finele discutiilor desfasurate la Palatul Cotroceni. Seful statului a incercat sa-i convinga pe sindicalisti ca, desi nu a fost un sustinator dintotdeauna al angajamentelor cu FMI, a trebuit sa accepte realitatea ca, fara imprumut, economia Romaniei este intr-un mare pericol.
„Partea neplacuta este legata de ceea ce ar trebui sa insemne presiunile pe zona bugetara, unde se vorbeste despre un raport de 30% sporuri fata de nivelele salariale actuale, ceea ce nu e foarte simplu, am reusit sa vorbim despre o zona flexibila, adica, in medie, 30%, si care nu va fi foarte usor de aplicat in zone in care sporurile sunt legate de dificultati la locul de munca“, a explicat Petcu.

Avertisment
Analistii de la Fitch au atras atentia ca riscurile de implementare si finalizare a programului FMI de catre Romania vor fi semnificative, avertizand, totodata, si ca alegerile prezidentiale din acest an ar putea creste presiunea de aplicare a unor politici populiste.
„Chiar daca negocierile cu FMI au fost finalizate, riscurile de implementare si aplicare a programului vor fi semnificative. Politicienii romani ar putea avea dificultati in implementarea de politici dure, sustenabile, in conditiile in care economia se comprima, pentru prima data, in ultimii zece ani, iar alegerile prezidenti ale ar putea creste presiunea pentru politici populiste“, considera economistii de la Fitch, potrivit NewsIn.
Agentia de rating a retrogradat Romania cu doua trepte, pe 10 noiembrie 2008 si a mentinut perspectiva negativa a calificativelor pentru datoria pe termen lung. Pe de alta parte, Fitch a anuntat ca pachetul de finantare convenit de Romania cu FMI, CE si alte institutii financiare internationale ar trebui sa consolideze finantele externe ale tarii si sa reduca riscurile crizei financiare, atat timp cat autoritatile respecta angajamentele luate.