Scumpirea alimentelor este pe cale de a deveni un fenomen global

Dacă cineva se întreabă ce pot avea petrolul, aurul şi boabele de soia în comun, ultimele luni ne-au oferit cu prisosinţă răspunsul. Este vorba despre traiectoria ascendentă a preţului. Cu alte cuvinte, toate se scumpesc într-un ritm aproape halucinant. Ne-am obişnuit să ne raportăm la barilul de petrol ca principal reper al pieţei de bunuri şi, într-adevăr, ultimele săptămâni au adus evoluţii spectaculoase în acest sens.

Pe piaţa electronică, barilul doboară record după record iar analiştii de la Goldman Sachs vorbesc deja despre pragul psihiologic de 200 de dolari pe baril, prag ce ar urma să fie atins în cursul acestui an. Dacă ne uităm însă la evoluţia preţurilor la cereale din ultimii doi ani, vom vedea că aici evoluţiile sunt cel puţin la fel de spectaculoase.

Cotaţiile la grîu, de exemplu, s-au dublat în ultimul an şi jumătate, evoluţii similare au avut şi preţul la porumb sau soia. Fără îndoială, că la originea acestor creşteri a stat cererea din ce în ce mai mare ale unor state precum China sau India. Pe de altă parte, indicatorii macroeconomici ne demonstrează fără nici un fel de dubiu că aceste creşteri s-au decuplat demult de nivelul cererii. În acest caz, majoritatea guvernelor privesc încruntate spre fondurile de investiţii.

Spiritele s-au inflamat atât de tare în ultimul timp, încât există deja iniţiative de interzicere a tranzacţionării pe futures a anumitor cereale. În mod surprinzător, sau poate nu foarte surprinzător avînd în vedere că vorbim despre un an electoral, o propunere similară ar putea veni chiar din partea senatului american. Acesta urmează să depună un proiect privitor la limitarea tranzacţiilor speculative pe piaţa de energie. Actorii pieţei au reacţionat deja vehement şi invocă la rândul lor argumente logice.

Intervenţioniusmul poate duce la dezechilibre majore, precum migrarea capitalului spre piaţa forex sau o chiar o nouă criză de lichidităţi pe anumite pieţe financiare. Propunerile se referă însă la tranzacţiile pe derivatele energetice, pentru că în ceea ce priveşte piaţa cerealelor, poziţia Americii este cu totul alta. Unul dintre principalii factori care au contribuit la creştere fulminantă a preţului la porumb sunt subvenţiile pe care guvernul american le acordă fermierilor, porumbul fiind folosit la fabricarea etanolului.

Motivele pentru care acest sprijin este acordat sunt juste, este vorba despre reducerea trepată a dependenţei faţă de combustibilii convenţionali. Deocamdată, însă, rezultatul este cel pe care îl putem vedea cu toţii. Atât preţul la energie, cât şi cel la alimente este în creştere. Revenind la speculatori, un alt stat care cochetează cu măsuri în forţă este India, care ar putea, potrivit anumitor declaraţii, interzice tranzacţionarea grânelor pe futures. Creşterea peţului la alimente nu afectează însă doar statele slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare.

În mod paradoxal, statele din Orientul Mijlociu au început să fie şi ele afectate de preţul în creştere la alimente, asta în ciuda faptului că profită de pe urma cotaţiilor în creştere la petrol. Ultimele luni, au adus cu sine proteste în Egipt, Emiratele Arabe Unite, Yemen sau Liban. Îngrijorările legate de preţul alimentelor sunt accentuate şi de dependenţa de pieţele externa, având în vedere că statele din Orientul Mijlociu şi din Nordul Africii cumpărăr aproximativ un sfert din totalul cerealelor tranzacţionate la nivel global.

Deocamdată, atât în cazul petrolului, cât şi în cazul cerealelor, dezbaterea continuă despre cine este responsabil şi cine cîştigă cel mai mult în urma acestor creşteri.
TEXT MONTAJ
|

ILUSTRATII
|

BURTIERE [F12 - Adaugă]
PREŢURILE LA CEREALE
Origni şi trenduri induse