Se caută farmacişti, traducători de nişă şi specialişti în fonduri UE

Meseriile deficitare pe piaţa privată a muncii vizează acele abilităţi tehnice care nu se pot deprinde într-un timp scurt. Este cazul limbilor străine exotice, al diverselor specializări IT, cât şi al celor pe managementul proiectelor pe fonduri UE sau cum este domeniul medical. Recrutorii susţin că există însă şi multe specializări din domeniul privat unde nu e necesară o pregătire academică, de lungă durată, iar patronii preferă să marşeze pe calităţile soft ale angajatului pe care îl specializează la locul de muncă ulterior. Însă, spune consultantul Catalyst, Anca Deleanu, „sunt anumite specializări în care abilităţile «tehnice» sunt mai greu de format într-o perioadă scurtă şi în care există un deficit, cum ar fi vorbitorii de limbi străine «exotice» - norvegiană, finlandeză, suedeză, arabă, ebraică”.

Şi domeniul farmaceutic se confruntă de multă vreme cu lipsa de personal calificat „în condiţiile în care lanţurile de farmacii proliferează şi sunt obligate să angajeze persoane cu studii în domeniu”, explică Anca Deleanu. Şi Marius Lumpan, general manager la Tech Recruitment, anunţă că există un mare deficit de personal medical, atât în sistemul public, cât în cel privat, însă „este o criză la nivel mondial”. Totuşi, Deleanu vorbeşte şi de o altfel de criză, aceea a oamenilor bine pregătiţi. „Pentru că sistemul de învăţământ nu funcţionează corespunzător, din păcate, multe domenii suferă de un deficit nu neapărat la nivel de număr de absolvenţi cu background, cât la nivel de calitate a experienţei şi abilităţilor necesare performanţei. Este cazul domeniilor IT, construcţii, arhitectură, telecomunicaţii”, crede consultantul.

Managerul Tech Recruitment extinde deficitul şi la nivelul „managerilor de proiect cu experienţă în întocmirea proiectelor de accesare a fondurilor europene. E o specializare pe care o recomandăm pentru următorii 10-15 ani în România”. În ceea ce priveşte deficitul de pregătire corespunzătoare a absolvenţilor, amintit şi de Deleanu, el este de părere că se datorează unui „specific al pieţei româneşti, pentru că, indiferent de domeniu, oamenii tind să fie mai degrabă generalişti, să acopere cât mai multe segmente ale unei profesii, ceea ce prin comparaţie cu pieţele occidentale ne conferă un dezavantaj”. Acesta dă exemplul programatorilor români, care „au tendinţa să lucreze şi în java, şi în .net, şi în C/C++ etc., dar, chiar dacă adună 10-15 ani de experienţă, ei sunt dezavantajaţi faţă de cei occidentali care rămân într-o singură specializare/platformă”. Marius Lumpan adaugă pe lista specializărilor deficitare şi „consultanţa în SAP”, dar mai ales „supraspecializări pe nişă, gen Agile-Scrum pentru Project Management IT”, cerute de companiile străine de la un anumit nivel în sus.

Citeşte mai departe pe Cotidianul.ro despre salariile şi clauzele contractuale ale specialiştilor