Vara extrem de caldă și uscată a schimbat radical perspectivele pentru culturile de vară din Uniunea Europeană. Cele mai recente estimări ale Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene indică randamente cu 15% sub media ultimilor cinci ani la soia, cu 14% mai mici la porumbul verde, cu 11% la sfecla de zahăr, cu 8% la porumbul boabe și cu 7% la cartofi.
Este vorba despre randamentele obținute pe unitatea de suprafață, nu despre o scădere echivalentă a producției totale europene. În unele zone, însă, pierderile pot fi mai mari, deoarece culturile afectate sever au fost recoltate cu randamente foarte mici sau, în anumite cazuri, au fost abandonate atunci când recoltarea nu mai era rentabilă.
Culturile de vară au fost lovite în plin
Culturile de iarnă au trecut mai ușor prin episodul de căldură și secetă. În momentul în care condițiile meteorologice s-au deteriorat cel mai mult, o mare parte din ciclul lor de dezvoltare era deja încheiat.
Situația a fost diferită pentru porumb, soia, sfeclă și cartofi. Aceste culturi au intrat în perioadele critice de înflorire, formare a boabelor sau acumulare a biomasei exact în timpul celor mai severe episoade de căldură și deficit de apă.
Temperaturile foarte ridicate au accelerat dezvoltarea plantelor și au scurtat perioada în care acestea puteau acumula producție. În unele dintre regiunile cele mai afectate, porumbul a ajuns la maturitate cu până la trei săptămâni mai devreme decât într-un sezon obișnuit.
Pentru fermieri, maturizarea accelerată nu înseamnă o recoltă mai rapidă și mai bună. Din contră, în condiții de stres hidric și termic, planta are mai puțin timp pentru formarea și umplerea boabelor, ceea ce se traduce prin randamente mai mici.
Căldură extremă, secetă și nopți tropicale
Evaluarea JRC descrie o vară marcată de un număr neobișnuit de mare de zile cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius, dar și de nopți tropicale, în paralel cu un deficit sever de precipitații și reducerea umidității din sol.
Combinația este deosebit de dificilă pentru agricultură. Nu este vorba doar despre lipsa apei, ci despre suprapunerea secetei cu temperaturile extreme exact în momentele în care plantele au nevoie de apă pentru a-și continua dezvoltarea.
În cazurile cele mai severe, culturile s-au uscat prematur. Unele suprafețe nu au mai fost recoltate, ceea ce explică de ce diferența dintre randamentul mediu estimat și pierderea efectivă de producție poate fi mai mare în anumite regiuni.
Probleme și pentru zootehnie
Seceta nu se oprește la culturile pentru consumul uman. Pajiștile și culturile furajere au fost, la rândul lor, afectate.
După un început de sezon favorabil, productivitatea pajiștilor a scăzut rapid odată cu instalarea temperaturilor ridicate și a lipsei precipitațiilor. În unele regiuni, creșterea ierbii aproape s-a oprit.
Problema se transmite direct către fermele zootehnice. Mai puțină iarbă înseamnă mai puțină hrană disponibilă pentru animale, iar recoltele mai slabe de porumb pentru furaje reduc rezervele pentru lunile următoare. În regiunile cele mai afectate, presiunea asupra fermierilor a ajuns până la reducerea efectivelor.
Vestul și centrul Europei, printre cele mai afectate
Efectele cele mai severe ale combinației dintre căldură și secetă au fost observate în mai multe regiuni din vestul și centrul Europei, inclusiv în Franța, sudul Germaniei, nordul și centrul Italiei, Austria, Cehia, Slovacia și Ungaria.
Și vestul României a fost inclus printre zonele afectate. Evaluările JRC din lunile precedente indicau deja deteriorarea perspectivelor pentru culturile de vară, pe fondul temperaturilor ridicate și al deficitului de precipitații.
Aceste evaluări regionale nu trebuie însă transformate automat în procente valabile pentru întreaga Românie. Estimările privind randamentele europene sunt actualizate pe măsură ce sezonul avansează, iar rezultatele finale depind de evoluția recoltării și de suprafețele efectiv recoltate.
Bruxelles-ul discută sprijinul pentru fermieri
Seceta a ajuns și pe agenda miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, reuniți la Consiliul Agricultură și Pescuit din 28 septembrie.
Miniștrii au discutat impactul valurilor de căldură și al secetei severe asupra fermierilor și asupra volumului și calității producției agricole. Au fost analizate măsuri țintite, o flexibilitate mai mare în utilizarea instrumentelor europene și forme de sprijin pentru exploatațiile afectate, atât pe termen scurt, cât și pe termen mai lung.
Discuția nu s-a concretizat însă în adoptarea unui nou pachet financiar dedicat secetei. Accentul a fost pus pe modul în care instrumentele existente pot fi utilizate mai flexibil și pe adaptarea agriculturii la fenomene meteorologice extreme. Miniștrii au discutat inclusiv despre gestionarea apei și modificarea practicilor agricole pentru reducerea vulnerabilității sectorului.
Presiunea asupra fermierilor vine, de altfel, peste alte probleme. Costurile de producție, în special cele pentru îngrășăminte și energie, rămân ridicate, în timp ce prețurile obținute pentru unele produse agricole sunt mai mici, ceea ce apasă asupra marjelor fermelor.
Agricultura intră într-o perioadă în care apa devine decisivă
Pentru agricultura europeană, episodul din această vară este mai mult decât o problemă punctuală de recoltă. Seceta și valurile de căldură obligă statele membre să regândească modul în care sunt gestionate apa, culturile și rezervele de furaje.
Consiliul a legat explicit discuția despre secetă de necesitatea creșterii rezilienței agriculturii în fața fenomenelor meteorologice extreme. Gestionarea apei, adaptarea practicilor agricole și flexibilitatea instrumentelor PAC devin astfel teme tot mai importante pentru politica agricolă europeană.
Estimările JRC sunt însă încă estimări. Ele indică direcția în care se îndreaptă recolta din 2026, dar nu reprezintă rezultatele finale ale sezonului. Pentru fermieri, diferența dintre o prognoză de randament cu 8% mai mică și o pierdere efectivă de producție poate fi foarte mare, mai ales în zonele în care culturile au fost atât de afectate încât recoltarea nu a mai fost economică.
Sursa: 2eu.brussels
