Şefii a cinci mari fonduri speculative susţin reglementarea pieţei CDS-urilor

Fondurile speculative administrează active de 2,5 mii de miliarde de dolari şi operează în afara supravegherii guvernamentele. Miliardarul George Soros, în fruntea unui astfel de fond, a spus că sunt necesare noi reguli care să ajute la creşterea puterii financiare a băncilor. Dar Soros a avertizat că o reglementare prea strictă ar putea face mai mult rău decât bine sistemului financiar.

Soros, care a făcut avere pe piaţa valutară internaţională şi a susţinut financiar campania democraţilor, a criticat administraţia Bush pentru răspunsul lent la criza financiară şi pentru măsurile adoptate. Autorităţile doresc să afle rolul fondurilor speculative în această criză şi mai ales vor să prevadă ce ar putea merge prost în viitor.

Kenneth Griffin, şeful Citadel Investment Group, şi Philip Falcone, directorul Harbinger Capital Partners, susţin crearea unei burse sau a unei case de compensaţii pentru a creşte transparenţa pe piaţa CDS  (credit default swap).

Piaţa contractelor derivate care oferă protecţie împotriva riscului de neîndeplinire a obligaţiilor emitentului pentru bondurile entităţilor publice şi private se ridică la 16 mii de miliarde de dolari. Aceste instrumenete au jucat un rol important în falimentul Lehman Brothers, intervenţia pentru salvarea AIG şi în preluarea Merrill Lynch de către Bank of America. Aceste instrumente se tranzacţionează şi ca un pariu împotriva neresepectării angajamentelor: plata dobânzii şi răscumpărarea obligaţiunii.

Fondurile speculative sunt cumpărători importanţi de astfel de intrumente. Cei 5 manageri de fonduri audiaţi ieri de Congres au câştigat anual mai mult de un miliard de dolari dintr-o industrie care a crescut exponenţial departe de supravegherea guvernamentală. Au atras un număr impresionant de investitori, fonduri de pensii şi chiar şi sponsorizările universităţilor: milioane de oameni care nici măcar nu ştiu că investesc în astfel de fonduri. La începutul anului, prăbuşirea Bear Stearns a costat investitorii 1,8 miliarde de dolari şi a declanşat un efect de domino, care a dus la preluarea de către JPMorgan cu un ajutor de la stat de 29 de miliarde de dolari.

Autorităţile sunt de părere că aceste fonduri devin un pericol foarte mare când lucrurile merg prost. Criza financiară s-a accentuat în ultima perioadă, iar vânzarile operate de fondurile speculative au fost citate ca motive pentru volatilitatea crescută şi pentru ieftiniri puternice pe piaţa de capital şi pe cea a obligaţiunilor.

DJIA a scăzut cu 14%, S&P 500 cu 17% luna trecută. Activele fondurilor au scăzut cu 100 de miliarde de dolari în octombrie din cauza răscumpărărilor investitorilor.