Libanul se află în al treilea an al unei crize economice care a început în 2019, când sistemul financiar s-a prăbuşit sub greutatea uriaşei datorii de stat , rezultatul deceniilor de corupţie şi management defectuos şi al modului nesustenabil în care s-a finanţat, transmite Reuters.
Criticii autorităţilor libaneze au comparat sistemul financiar cu o schemă Ponzi, care depinde de noi împrumuturi pentru a rambursa datoria existentă. Banca centrală a negat acest lucru.
”Din câte am înţeles, ceea ce s-a întâmplat în Liban este că Libanul folosea ceva similar cu o schemă Ponzi... ceea ce înseamnă că împreună cu, desigur, corupţia şi alte, probabil, forme de furt, sistemul financiar s-a prăbuşit”, a spus Guterres într-o declaraţie video difuzată pe reţelele de socializare.
Prăbuşirea economică a făcut ca lira libaneză să piardă mai mult de 90% din valoarea sa, iar deponenţii să nu mai aibă acces la depozitele lor din sistemul bancar paralizat.

