Şeful Reprezentanţei CE în România: Există pericol real de a pierde o parte din fondurile alocate la momentul aderării

Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Nicolae Idu, a declarat, marţi, la Alba Iulia, pentru MEDIAFAX, răspunzând la întrebarea dacă România ar putea pierde o parte din fondurile europene alocate, că există un astfel de "pericol real".

"Dacă vă referiţi la actualul exerciţiu financiar, într-adevăr, există pericol real de a pierde o parte din fondurile alocate la momentul aderării şi acest lucru se datorează evident unei anumite lipse de capacitate instituţională de a absorbi aceste fonduri conform regulilor europene. Anul acesta s-au luat măsuri serioase, s-a creat un nou minister al Afacerilor Europene care joacă un rol esenţial în coordonarea acestei activităţi, se produc nişte schimbări de natură legislativă, în primul rând cele care ţin de legea achiziţiilor publice şi de legea parteneriatului public-privat şi sper ca toate aceste elemente să crească rapid absorţia fondurilor în anul 2012. Am chiar această convingere că se va întâmpla. Dacă vor putea fi cheltuiţi toţi banii alocaţi pentru perioada 2007 - 2013, acest lucru rămâne să îl vedem. Avem o perioadă până la sfârşitul lui 2015 când banii aceştia pot fi cheltuiţi în mod efectiv", a spus Idu.

Întrebat dacă la alocarea fondurilor pentru perioada 2014 - 2020 va conta rata de absorbţie, Idu a răspuns că nu există în formula de calcul al alocaţiilor pentru România un element care să ia în calcul rata de absorbţie din exerciţiul anterior.

"Au mai fost astfel de discuţii. Nu există în formula de calcul al alocaţiilor pentru România pentru perioada 2014 - 2020 un element care să ia în calcul rata de absorbţie din exerciţiul anterior, dar, din punct de vedere politic, sigur că acest lucru contează. Există însă alte elemente care sunt importante cum ar fi evoluţia Produsului Intern Brut şi cum ar fi dimensiunea populaţiei, evoluţia acestui indicator care este dimensiunea populaţiei. Din această perspectivă sigur că România nu a avut în ultimii ani o evoluţie crescendo şi ar putea să aibă, să spunem, o situaţie în care să diminueze cumva fondurile. Să nu uităm că propunerile legate de reforma politicilor de coeziune vizează ca fondurile structurale să nu depăşească plafonul de 2,5 la sută din PIB", a afirmat Idu. Citește articolul