"Nu cred că se va ajunge la faliment la nivelul companiilor mari şi medii. Companiile din zona mică, se ştie, cum apar, aşa şi dispar. Pentru că e evident că se va reduce numărul de microîntreprinderi, dar acest lucru nu are un impact important. Nu o să vedem o firmă mare şi cunoscută că va da faliment", a declarat, pentru NewsIn, Eugen Schwab-Chesaru.
Conform acestuia, afacerile unei companii din segmentul de software şi servicii IT sunt mult mai flexibile decât cele ale unei companii din domeniul hardware, flexibilitatea fiind dată de valoarea net inferioară a stocurilor.
"O firmă mare de soft sau de servicii informatice are o inerţie în timp. Când vinzi un soft, nu se termină acolo afacerea. Ai un contract de mentenenţă, ai extensie pentru programul vândut, îi mai vine o idee clientului, îi mai propui tu ceva. Tot timpul rămâi cu acel client. Există o pondere a veniturilor recurente care variază între 20 şi 60%. Sunt foarte puţine firmele de soft şi servicii informatice, cât de cât importante, care să se vadă deodată scăzând la 0 sau 10%. Poate să scadă cu 10 sau 20%, dar în acelaşi timp sunt şi foarte flexibile. Nu au assets de valori mari, ei se bazeaza pe oameni, iar foarte multe firme au între 10% si 30% din angajati freelancers. În caz de scădere, renunţă la ei, restructurează costurile. S-a vorbit în ultimul timp de faliment în zona retailului pentru că acolo este vorba de stocuri. Dacă omul nu mai intră în magazin şi nu mai cumpără, costurile de prezenţă pe piaţă există în continuare. Nu mai ai cum să te finanţezi când înregistrezi scăderi de 50%. În acest domeniu pericolul falimentului este mai mare pentru că flexibilitatea este mult mai mică", a precizat Schwab-Chesaru.
Directorul general pentru Europa Centrala şi de Est al Pierre Audin Consultants consideră că mentalitatea şi cultura antreprenorilor din România îi împidică să-şi conducă firmele la fuziuni. "Pentru piaţa din România şi pentru actualul context economic, consolidările şi fuziunile ar fi o variantă bună. Însă în România există mentalitatea şi cultura care-i face pe antreprenori să ezite să lucreze împreună. În Romînia problema se pune astfel: cine conduce? Şi apar fricţiuni. Antreprenorii din România, chiar dacă firmele lor sunt din acelaşi segment, nu vor să lucreze împreună. Vor să-şi fie proprii şefi, iar dacă e să vândă, să vândă unei firme mai mari şi să se supună", a mai spus Schwab-Chesaru.





