Senatul american a aprobat planul de salvare al sistemului financiar

Bancherii americani mai au însă de aşteptat până să răsufle uşuraţi. Soarta lor va fi hotărâtă tot de Camera Reprezentanţilor care trebuie să decidă vineri, dacă această variantă a planul poate fi pusă în aplicare.

Cu toate acestea, preşedintele Bush s-a grăbit să-i felicite pe senatori şi să aducă aminte deputaţilor că securitatea financiară a fiecărui american stă în mâna lor.

Votul pozitiv al Senatului era destul de previzibil. Atât preşedintele american, cât şi şefii de state şi guverne din Europa, au făcut presiuni pentru ca planul de salvare să fie adoptat. Senatorii au votat astfel forma refăcută a planului Paulson. La şedinţă au fost prezenţi ambii candidaţi la preşedinţia Statelor Unite, care au votat în favoarea legii de stabilizare a economică americane.

Planul iniţial a fost criticat pentru că implicarea excesivă a statului în sectorul privat şi pentru subjugarea contribuabilului american care trebuia să suporte cheltuielile de salvare a economiei. Prin forma revizuită, statul compensează banii pe care îi ia de la americanul de rând prin reducerea impozitelor şi garantarea depozitelor bancare cu o sumă ce a crescut de la 100.000 de dolari la 250.000 de dolari.

Deşi consultativ, votul pozitiv al senatorilor este văzut ca un impuls pentru Camera Reprezentanţilor care va avea decizia finală în şedinţa de vineri. Planul de urgenţă elaborat de Henry Paulson, secretarul Trezoreriei americane dă guvernului mijloacele şi autoritatea necesare pentru cumpărarea activelor neproductive ale instituţiilor financiare afectate de criza financiară.

Criza financiar-bancară din Statele Unite a scos la iveală şi slăbiciunile din sistemul european. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a explicat că situaţia actuală necesită o serie de măsuri aplicabile la nivel european şi chiar global.

Nu poate fi vorba însă, despre un demers asemănător celui din Statele Unite, a adăugat el, în principal pentru că cele 27 de state membre ar ajunge cu greu la un acord. Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, ţară aflată în prezent la şefia Uniunii Europene, a propus organizarea unei reuniuni economice europene la nivel înalt.

În criza actuală a intervenit şi Banca Centrală Europeană, care alături de alte bănci centrale a injectat cantităţi uriaşe de lichidităţi pe piaţa monetară în vederea atenuării tensiunii economice. Jean Claude Trichet, preşedintele BCE, a recunoscut că situaţia actuală nu se compară cu nimic altceva.

În vizorul analiştilor se află acum situaţia băncilor europene. După naţionalizarea Fortis şi Bradford&Bingley, investitorii se întreabă care va fi următoare victimă a crizei.

Una dintre cele mai instabile situaţii se înregistrează în Rusia unde mai multe bănci vor fi preluate de grupuri influente, cum este cazul Sviz Bank sau Renaissance Capital.

Dar cu dificultăţi asemănătoare se confruntă mai toate ţările Uniunii Europene. Franţa, Spania sau Germania încearcă să-şi asigure cetăţenii că situaţia este sub control.