Întrebarea este: cumpărătorii (cei mari, nu speculatorii chibiţi) de la Oltchim şi Rompetrol şi-au atins limita maximă de preţ acceptabil? Căci dacă da, atunci bursa vedetelor chimico – petroliere, care nu au motive fundamentale de creştere va scădea.
Acest scenariu spune că „ăi mari “ s-au oprit din cumpărare ieri, cei mici nu au avut cu ce şi de ce să ducă mai departe creşterea şi toţi au vândut ca să încaseze profitul de la naivii care mai cred încă în creşterea companiilor respective.
Scăderea va mai continua până când marii cumpărători vor catadicsi să revină în piaţă, dacă mai au motive s-o facă.
Un alt scenariu este acela conform căruia inerţia Bursei autohtone va permite să ajungă şi la Bucureşti ecoul creşterii occidentale.
„Tendinţa este una mixtă şi probabil că ea se va menţine astfel şi în şedinta de vineri“, spune, prudent, Iulian Panait, preşedintele societăţii de consultanţă KTD Invest, care , culmea – ar zice unii, nu pomeneşte nimic de perspectiva „chimico – petrolierelor“, în raportul lui din această dimineaţă.
În schimb, „SIF-urile par a avea vanzatori in aceasta perioada si de aceea pretul acestor actiuni in ultimele 5-6 zile a fost mai mult descendent. Titlurile FP au si ele vanzatori dar in acelasi timp piata absoarbe relativ bine aceste vanzari asa ca ne putem astepta ca in continuare pretul sa stagneze in acest palier“, continuă Iulian Panait.
Afară, „o greană de speranţă a fost de ajuns ca să se oprească lunga alunecare a pieţei“, comenta Associated Press azinoapte dup închiderea pe verde a bursei din New York. Ştirea bună era că exporturile americane au atins un record în Aprilie.
Atât le-a trebuit pieţelor lumii ca să experimenteze din nou speranţa că dracul încetinirii economice (confirmată de discursul de marţi al lui Ben Bernanke (preşedintele Federal Reserve, banca centrală a SUA).
„Pieţele se leagănă, de obicei, ca un pendul“, a explicat înţeleptul Anthony Chan, economist şef al JPMorgan Private Wealth, citat de AP.
Auspiciile internaţionale se arată confuze pe pieţele contractelor la termen (futures, v.Bloomberg) pe principalii indici europeni, iar în America insomniacii alimentează fără convingere ideea unei corecţii la creşterea de ieri. Acolo momentul adevărului îl vor arăta contractele futures pe indicele american S & P 500, după prânz.
La Bucureşti, indicele cel mai sensibil la schimbări, BET Fi, al societăţilor de investiţii financiare (SIF-urile) şi al Fondului Proprietatea (FP) a căzut sub pragul de 22.500 de puncte. Poate ajunge sub 22.000
Indicele BET XT, al celor mai importante 25 de acţiuni inclusiv SIF-urile şi FP, a coborât şi el la 515 puncte.
Pe graficul BET XT, linia de tendinţă REZISTENŢĂ (descendentă) din această primăvară are din ce în ce mai multe şanse să continue, din motivele fundamentale ale ameninţării încetinirii sau chiar a stopării creşterii economice.
Ca să se confirme mica şi fragila tendinţă corentă de creştere (din mai încoace) ar trenui ca BET XT să treacă de 525, ceea ce, probabil, nu se va întâmpla prea curând şi această tendinţă curentă va fi înlocuită cu alta.
Linia de tendinţă SUPORT (de creştere) conferă, deocamdată, siguranţă tendinţei de creştere anuale, dacă indicele nu scade, săptămâna viitoare , hotărât sub 500 de puncte.
Şi să repetăm „DIDACTICELE“:...
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia, iar FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
SUPORTURILE sunt minime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri de preţ până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Dar dacă lichiditatea este mare (cel puţin peste 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
AVERTISMENT
Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
