O fi sau nu o fi faliment în zona euro?
Şi cine o mai împrumută pe America Statelor Unite, dar la ce cost?
Dar se schimbă sistemul economic mondial?
Din ce se va mai face profitul în Lume?
Publicat la 21.06.2011, 06:34:29
O fi sau nu o fi faliment în zona euro?
Şi cine o mai împrumută pe America Statelor Unite, dar la ce cost?
Dar se schimbă sistemul economic mondial?
Din ce se va mai face profitul în Lume?
De patru săptămâni (şi cu cea de faţă, cinci) piaţa de la Bucureşti joacă pe spaţiul strâmt al câtorva puncte de indice când în sus şi când în jos, iar o dimineaţă confuză ca aceasta aminteşte clar că suntem într-o vară (mai tulburată, ca oricare alta, dar vară, supusă păcatului indeciziei), în care volatilitatea (mai mare ca de obicei, dar specifică verii) îşi face de cap.
Şi ne amintim şi ce spuneam de luna trecută, că vom avea o varpă furtunoasă şi ce am mai spus şi mai apoi, că piaţa va evolua între rezistenţele şi suporturile fundamentale, pe care le-am tot numit. Fie BET XT; 450 SUPORT şi 570 REZISTENŢĂ.
Priviţi graficul şi veţi vedea că acele patru „lumânări“, fiecare pentru câte o săptămână indecisă, lasă să se înţeleagă faptul că aceasta va fi alura întregii veri. Pesimiştii vor spune: „dacă nu intervine dezastrul, prăpădul şi apocalipsa“. Căci, pasămite, se pregăteşte ceva...
„Pentru prima parte a zilei perspectivele sunt pozitive, pornind de la acelaşi sentiment dominant pe pieţele internationale în acest început de zi“. Doar atât se mărgineşte să spună Iulian Panait, preşedintele societăţii de consultanţă KTD Invest. Este atât de laconic din multă decenţă faţă de o piaţă plină de ifose.
Confuzia se adînceşte între grijile Europei pentru „darurile“ grecilor şi nonşalanţa a trei zile de creşteri americane. Toate asigură un peisaj pestriţ pieţelor contractelor la termen (futures, v.Bloomberg ) care au ca obiect principalii indici europeni.
Insomniacii „la termen“ din America văd verde, în timp ce europenii s-au trezit cu ochii roşii.
La Bucureşti, indicele cel mai sensibil la schimbări, BET Fi, al societăţilor de investiţii financiare (SIF-urile) şi al Fondului Proprietatea (FP) s-a oprit din scăderea mare (de 1,59%, venită după o creştere de 2%) la 330 de puncte deasupra pivotului de la 22.500 de puncte.
Şi indicele BET XT, al celor mai importante 25 de acţiuni inclusiv SIF-urile şi FP, rezistă peste 510 puncte.
Graficile le datorăm lui Iulian Panait.
Şi să repetăm „DIDACTICELE“:...
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia, iar FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
SUPORTURILE sunt minime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri de preţ până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Dar dacă lichiditatea este mare (cel puţin peste 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
AVERTISMENT
Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.

