O manifestaţie zgomotoasă a fost organizată în faţa Agenţiei pentru Privatizare sârbă, de circa 100 de muncitori de la uzina de piese Zastava Elektro. Ei s-au plâns că nu au mai fost plătiţi de la începutul anului. "Principalul nostru obiectiv este să împiedicăm falimentul uzinei noastre, aşa cum mii de alte uzine din Serbia au fost ruinate de privatizări", a spus unul dintre manifestanţi, Milan Sreckovici.

"Greva a început prin cererea noastră adresată proprietarilor de a ne plăti ceea ce ne datorează, acum insistăm asupra anulării privatizării şi pentru o nouă demarare a producţiei", a declarat el pentru un site local. Această grevă se înscrie în zeci de astfel de mişcări în întreaga Serbie.

Într-una dintre cele mai radicale mişcări, în luna aprilie, un muncitor la o companie textilă publică şi-a tăiat un deget, într-o tentativă disperată de a determina conducerea să îi dea salariul restant.

Privatizările au fost una dintre cele mai mari probleme pentru această fostă republică iugoslavă după căderea preşedintelui autocrat Slobodan Miloşevici, în anul 2000. Guvernele democratice care s-au succedat au vândut numeroase companii publice, printre care şi operatorul mobil Mobtel, cedat companiei norvegiene Telenor în 2006, pentru suma record de 1,5 miliarde de euro.

Dar banii obţinuţi din privatizări au dispărut, iar coaliţia proeuropeană a premierului Mirko Cvetkovici, aflată la putere de anul trecut, nu a găsit cumpărători pentru multe companii publice de vânzare, printre care compania transport aerian JAT, mina de cupru RTB Bor şi piaţa din Belgrad.

Economia sârbă s-a contractat cu 3,5% în primul trimestru al anului, faţă de anul trecut, dar până la sfârşitul anului ar putea scădea cu 6%, potrivit estimărilor. Belgradul s-a orientat spre Fondul Monetar Internaţional (FMI), care i-a acordat în aprilie un împrumut de 2,9 miliarde de euro, din care Serbia a primit deja o primă tranşă, de 800 de milioane. O misiune a FMI este aşteptată la Belgrad în 24 august, pentru a discuta despre virarea celei de a doua tranşe.

Dar aceleaşi companii ale căror privatizări au avut cel mai mult succes se confruntă cu probleme. Astfel, furnalele US Steal din Serbia operează la capacitate redusă de luni de zile,în timp ce compania petrolieră NIS, controlată de grupul rus Gazprom începând de anul trecut, încearcă să facă reduceri de personal.

"Ultimele evenimente din companiile (privatizate -n.red.) au arătat că angajatorii au profitat de criză" ca scuză pentru a impune reduceri de cheltuieli nepopulare, a explicat profesorul de economie Milojko Arsici.

Guvernul a răspuns acestui val de greve anunţând anchete privind toate privatizările companiilor publice din această fostă republică iugoslavă. Circa 23% dintre cele 1.825 de privatizări făcute după căderea lui Miloşevici au fost anulate încă din 2002, deoarece cumpărătorii nu au putut să îndeplinească toate condiţiile impuse în momentul vânzării.