Serviciile poştale din UE vor fi complet liberalizate până în 2013

Parlamentul European a validat, la a doua lectură, acordul încheiat la începutul lui octombrie 2007 între miniştrii europeni însărcinaţi cu sectorul poştal, care se inspiraseră în mare măsură din recomandările făcute la prima lectură de parlamentarii europeni.

Uniunea Europeană (UE) va putea astfel să finalizeze liberalizarea sectorului poştal, o piaţă strategică unde lucrează 5,2 milioane de salariaţi şi care are o cifră de afaceri de aproape 88 miliarde euro, adică în jur de 1% din produsul intern brut (PIB) al celor 27 de ţări membre ale Uniunii, potrivit datelor Comisiei Europene.

Procesul de liberalizare a serviciilor poştale din UE a început în urmă cu mai mulţi ani. Miniştrii europeni căzuseră de acord la sfârşitul lui 1996 asupra unei deschideri treptate a concurenţei în sectorul poştal. Liberalizarea serviciilor de curierat a început, iniţial, cu expedierile care cântăreau peste 350 de grame, iar apoi greutatea a fost diminuată treptat.

Până în prezent, doar cinci state membre ale UE şi-au deschis total piaţa serviciilor poştale - Finlanda, Suedia, Marea Britanie, Olanda şi Germania. În celelalte ţări, însă, companiile poştale tradiţionale îşi menţin monopolul, mai ales pentru trimiterile obişnuite, cu o greutate mai mică de 50 de grame. Această situaţie se va sfârşi, însă, pe 1 ianurie 2011.

Un număr de 11 ţări au reuşit să obţină, totuşi, o amânare de doi ani, printre care Luxemburg, Grecia - unde trebuie asigurate servicii poştale pentru mai multe insule - şi majoritatea noilor state membre, cu excepţia Estoniei, Bulgariei şi Sloveniei.

Pentru a evita problemele la nivel de concurenţă, statele membre ale UE care şi-au liberalizat complet piaţa serviciilor poştale vor putea refuza să acorde licenţe de exploatare companiilor care mai au încă un monopol pe piaţa lor internă.

Comisarul european pentru pieţe interne, Charlie McCreevy, a comentat pozitiv, joi, procedura care "va permite promovarea inovaţiei, îmbunătăţirea serviciilor şi scăderea costurilor".

"Operatorii poştali vor fi stimulaţi în mai mare măsură să împlinească nevoile consumatorilor şi utilizatorilor lor, ceea ce va duce la creşterea calităţii şi a viabilităţii serviciilor poştale", a mai declarat McCreevy.

Pentru a tempera temerile legate de o eventuală înrăutăţire a calităţii serviciilor poştale, mai ales în regiunile izolate, textul adoptat de parlament prevede obligaţii de oferire a unui serviciu general.

Astfel, distribuirea şi ridicarea corespondenţei trebuie asigurate cel puţin cinci zile pe săptămână, chiar şi în zonele rurale sau izolate.

Statele membre ale UE vor fi, totodată, libere să impună garanţii sociale.

Mai mulţi parlamentari europeni au cerut, totuşi, ca textul să nu fie golit de substanţă prin măsuri prea protecţioniste, cu aluzii mai mult sau mai puţin directe la cazul Germaniei.

Germania tocmai a terminat liberalizarea pieţei sale poştale la începutul anului. În paralel, însă, oficialii de la Berlin au impus un salariu minim cuprins între 8 şi 9,80 euro/oră, criticat de mulţi concurenţi ai Deutsche Post, care plătesc mult mai puţin.

Deputatul olandez Corien Wortmann-Kool a încurajat, astfel, miercuri seara, Comisia Europeană să înceapă o anchetă în cazul Germaniei, acuzând un "efect de precedent defavorabil".

"Franţa şi alte ţări vor urma modelul Germaniei", a avertizat eurodeputatul.

Sursa: NewsIn