În contextul restructurării datoriilor către creditorii privaţi convenite săptămâna trecută, liderii europeni au continuat să solicite reforme structurale majore în economia şi societatea Greciei. Actualul pachet de salvare UE-FMI depinde în continuare de adoptatea unor măsuri suplimentare de austeritate, aici fiind incluse reduceri ale pensiilor, ale salariului minim şi ale posturilor din sectorul public. Totuşi, se pare că o anumită zonă a bugetului Greciei nu a fost examinată cu atenţie - enormele sale cheltuieli militare.
Faptul că Grecia, o ţară relativ mică, democratică şi fără mari ambiţii globale, cheltuie atât de mult în domeniul militar este de neînţeles. În 2006, într-un moment în care criza financiară era la orizont, Grecia era al treilea importator de arme după China şi India. În ultimii zece ani, de altfel, bugetul militar al ţării a reprezentat în medie 4% din PIB, sau mai mult de 900 de lire pe persoană. Dacă Grecia are nevoie de reforme structurale, atunci armata sa supradimensionată pare în mod logic zona în care procesul ar trebui început.


