Si la ce le-a folosit ratingul triple A in lupta cu criza?!

Ratingul AAA pentru credite pe termen lung al unei tari functiona ca un fundament imbatabil pentru investitori porniti in cautarea unui “safe haven”. In ultimul timp insa, investitorii au inceput sa se teama ca acest rating si-a pierdut sensul pe care-l avea in anii precedenti. In limbajul crizei, sintagma “rating AAA” pare sa-si piarda masiv din consistenta si sa fie inlocuita in mentalul economic cu un alt termen care este pe punctul de a deveni consacrat: bailout (salvare). Bailout reprezinta actul de a imprumuta sau de a furniza capital unei companii aflate in declin, pentru a o salva de la faliment, insolventa sau lichidare totala.

De la AAA la bailout, de la economii solide, cu sisteme financiare solide, cele mai multe state de aceste gen au ajuns la a sustine financiar anumite sectoare interne sau chiar a apela la imprumuturi externe. Iar cea mai mare parte dintre statele in cauza sunt membre ale zonei euro. Nominal, Islanda, Spania si Irlanda tin capul de afis la dificultati si sanse de retrogradare. De la state cu rating maxim, multe dintre aceste tari au ajuns sa se zbata pentru a contracta un credit extern sau a pune la punct o noua de transa de sprijin financiar pentru anumite sectoare ale economiei.

Ceea ce ne face sa ajungem la aceeasi intrebare care a circulat anul trecut: cum de au ajuns aceste state in situatia de ­bailout, desi ratingul lor era AAA? Raspunsul, ca si in cazul crizei subprime, se indreapta tot catre agentiile de rating. Iar un raspuns poate fi extras din declaratia lui Andreas Treichl, presedintele Erste Bank. “A fost o prostie sa credem ca Islanda este o tara de rating AAA, asa cum este o prostie sa mai ai incredere intr-un rating acordat de Standard&Poor’s. Totusi, am cumparat niste porcarii, iar acum a trebuit sa curatam tot rahatul asta din bilant”, a declarat Treichl.

Un singur rating AAA, dar mai multe nivele de presiune

Din cauza acestor indoieli si critici, la mijlocul lunii curente, agentia de rating Moody’s a dat publicitatii un raport in care explica ratiunile care stau la baza calificativelor AAA. Agentia de rating a specificat ca exista mai multe nivele de presiune cu care se confrunta statele cu rating AAA. In plus, aceste state se disting de cele care au ratinguri mai scazute prin “capacitatea lor exceptionala de a absorbi socurile”. Acestea sunt “capabile sa tina piept unor evenimente extrem de neplacute, fara ca economia sa fie afectata ­intr-o maniera ireversibila”.

Totusi, agentia de rating a afirmat ca aceasta criza curenta a redus capacitatea tuturor statelor de a absorbi multe dintre socuri. “Intr-un anumit punct, marjele calificativelor acordate unora dintre aceste state s-ar putea eroda, astfel incat statusul de triplu A sa nu mai fie valabil. Dintre aceste state, Spania si Islanda sunt considerate cele mai vulnerabile. Irlanda este si ea in apropiere.

Spania, prima victima

Dintre toate aceste state, Spania a fost prima victima a retrogradarii din raiul celor trei A. La mijlocul lunii ianuarie, o alta agentie de rating, este vorba despre Standard&Poor’s (S&P), a decis sa coboare ratingul pentru credite pe termen lung al Spaniei, de la “AAA” la “AA+”, din cauza problemelor structurale ale economiei spaniole, potrivit unui comunicat al companiei. “Coborarea calificativelor de tara ale Spaniei reflecta asteptarile noastre ca finantele publice sa fie afectate negativ, la fel si perspectivele privitoare la cresterea economica a Spaniei, iar raspunsul politic s-ar putea sa fie insuficient pentru a contrabalansa eficient provocarile economice si fiscale”, a spus analistul Trevor Cullinan de la S&P. Aceasta decizie a fost luata dupa ce, in prealabil, S&P avertizase ca Spania ar putea fi retrogradata. In 12 ianuarie, S&P a avertizat ca ar putea cobori ratingul suveran al Spaniei, in contextul in care actuala criza financiara mondiala a pus capat unei perioade de 14 ani de crestere economica.

Iar datele macroeconomice arata ca Spania ar putea intra in 2009 in prima recesiune din ultimii 16 ani, in conditiile in care somajul se accentueaza, inainte ca economia dependenta de creditare sa inregistreze anul viitor o crestere moderata. Economia Spaniei s-a contractat cu 1% in ultimele trei luni ale anului trecut fata de trimestrul anterior, iar tara a intrat in recesiune pentru prima data din 1993, potrivit institutului spaniol de statistica.

In plus, dincolo de problemele propriu-zise ale statelor respective, si moneda euro este afectata. In momentul in care au aparut avertismente ale agentiilor de rating fata de Irlanda, Islanda sau Spania, moneda unica europeana se deprecia puternic pe pietele internationale fata de dolar si yen.

De la Spania la Romania sau de la flexibilitate exagerata la prudenta excesiva

Dincolo de flexibilitatea (poate nemotivata uneori) de care au dat dovada agentiile de rating vizavi de activitatea, operatiunile unor companii sau situatia unei

tari, fata de alte tari au manifestat o atitudine opusa. Prudenta excesiva fata de Romania, asa cum a fost caracterizata atitudinea agentiilor de rating de catre analistii interni, s-a “concretizat” prin doua retrogradari de rating la finele anului trecut. In lunile octombrie si noiembrie, agentiile Standard&Poor’s si Fitch au trimis tara noastra in categoria “non-­in­vestment grade” (categoria statelor cu risc ridicat pentru investitii).

In acelasi timp, Fitch a coborat ratingurile Bulgariei, Ungariei si Kazahstanului, odata cu retrogradarea Romaniei, ca urmare a adancirii deficitelor de cont curent si dependentei de finantare straina, situatie care le expune unor riscuri majore in contextul crizei financiare, conform agentiei de rating. Doar Moody’s ne-a pasuit deocamdata, dar ne-a avertizat ca, daca pierdem executia bugetara de sub control, atunci ne vor retrograda si ei.

“Daca vom vedea ca Guvernul pierde controlul asupra cheltuielilor bugetare, atunci ne-am putea astepta la o retrogradare a ratingului de tara al Romaniei. Deocamdata insa, nu luam in calcul modificarea perspectivei de rating sau a ratingului pentru Romania”, declara pentru Business Standard Kenneth Orchard, analist in cadrul agentiei de rating Moody’s. In acelasi timp insa, vestile proaste din Spania ingrosau statisticile, dar ratingul AAA era pastrat in continuare. Anul trecut, Spania a inregistrat cea mai ridicata rata a somajului din Uniunea Europeana, dar si cea mai mare crestere anuala. Atentia supralicitata asupra Europei de Est a lasat agentiile de rating fara reactie imediata in privinta vechii Europe. In plus, deficitul de cont curent, eternul indicator vinovat de situatia economica a Romaniei, era pe o tendinta de imbunatatire. In plus, pe fondul crizei, deficitul de cont curent s-a redus si mai mult. Astfel, deficitul balantei de plati a ajuns la 16,87 miliarde euro la finele anului trecut, in crestere cu numai 1,2% fata de 2007.

In plus, datele privind contul curent sunt mai bune decat estimarile formulate de Comisia Nationala de Prognoza (CNP), care preconiza un deficit de 17,06 miliarde euro. Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), deficitul de cont curent a fost de 12,1%. Iar deficitul de cont curent va continua sa scada, considera analistii.

Prima cauza: criza - care va reduce balanta comerciala si, implicit, dezechilibrul balantei de plati. A doua cauza: investitiile straine directe (ISD) si fondurile europene. Economistii mizeaza inca pe un flux destul de ridicat de ISD-uri si pe un nivel cat mai ridicat de fonduri europene atrase. “Pe termen scurt, cred ca industria alimentara si sectorul energetic ar putea fi atractive pentru investitori.

Chiar si infrastructura, pentru ca avem nevoie de strazi. Estimez un volum de ISD-uri de circa 4,5-6 miliarde euro in acest an”, considera Lucian Anghel, economistul-sef al Bancii Comerciale Romane (BCR). Ceea ce ar putea insemna ca unul dintre factorii cruciali prin care era judecata negativ Romania se amelioreaza. Ramane de vazut ce impact va avea asupra agentiilor de rating.