Exista si tari, cum ar fi Australia, Belgia, Portugalia sau Marea Britanie, care incearca egalizarea varstei de pensionare a barbatilor cu cea a femeilor, asa cum exista initiative care “leaga” varsta de pensionare a femeii de numarul de copii pe care aceasta ii are, cum ar fi in Cehia. Aceste prevederi, avand in spate o puternica componenta sociala si politica, afecteaza nu de putine ori stabilitatea financiara si duc la cresterea costului social al tarilor respective.
Sistemul de pensii din Romania poate suporta mai bine imbatranirea populatiei decat modelele din Suedia sau din Franta, a relevat un studiu Allianz.
Practic, insa, romanii au printre cele mai mici pensii din Europa si vor beneficia cu intarziere de sistemul privat de pensii. Sistemul autohton al pensiilor private obligatorii este insa cel mai nou din Europa, lucru posibil din cauza intarzierii foarte mari in implementarea lui. Primele contributii la pensiile facultative au fost stranse abia in aceasta vara, iar primele adeziuni in sistemul obligatoriu vor fi stranse incepand cu 17 septembrie a.c. Decalajul are insa si o parte pozitiva, si anume aceea ca se pot evita greselile facute in alte tari. Daca sistemul va fi implementat “ca la carte”, romanii vor avea pensii de pana la 80% din salariul lunar al vietii active. Cehia a lansat primele pensii private acum mai bine de zece ani, in timp ce Ungaria a fost prima tara din estul Europei care a implementat, in 1998, un sistem obligatoriu cu conturi individuale.
Cetatenii Poloniei, Letoniei sau Cehiei beneficiaza deja de pensii de circa 80% din castigurile medii lunare din viata activa. La acest nivel vor ajunge si pensiile romanilor, daca implementarea sistemului va decurge fara probleme. “Prin introducerea contributiilor individuale predefinite in cadrul unui sistem de pensii obligatorii, tarile Europei de Est si-au asigurat un grad ridicat de sustenabilitate a sistemelor de pensii in ter- meni de finantare publica, plasandu-se inaintea multora dintre statele occidentale”, a declarat Brigitte Miksa, seful diviziei de pensii internationale Allianz Global Investors. Opt dintre cele 11 tari din regiune au introdus programe de pensii cu contributii obligatorii individuale predefinite. “De indata ce sistemul pensiilor private obligatorii va fi aplicat si va deveni functional, Romania va deveni o piata atractiva pentru administratorii de active, datorita potentialului enorm de crestere”, au aratat analistii Allianz.
Polonia
In 1999, dupa indelungi discutii, Polonia a adoptat primul pachet legislativ privind pensiile private (pilonul III) si cele administrate privat (pilonul II).
Angajatilor polonezi li s-a oferit, astfel, posibilitatea de a economisi in conturi individuale de pensii. Cei doi piloni nou introdusi continua si astazi sa coexiste alaturi de vechiul sistem public. Sistemul privat de pensii cuprindea, la sfarsitul lui 2004, zece milioane de participanti si 18 fonduri de pensii. In prezent, mai opereaza doar 15 fonduri, in care sunt plasate contributii totale de aproape 377 milioane de euro. Activele sub administrare ale celor 15 fonduri totalizau, la finele lunii iunie din 2007, 36,5 miliarde euro.
“Randamentul mediu obtinut pe parcusul a 8 ani a fost de aproximativ 20-25% pe an, adica 200% in cei 8 ani de functionare”, a spus Pawel Kowalewski, director PZU, una din cele mai mari companii de pensii private. In acelasi interval, fondurile cu cel mai slab randament au obtinut o profitabilitate de 116% (14,5% pe an) iar cele mai performante un randament de 228% (28,5% pe an).
Regula impusa in Polonia era simpla - persoanele cu peste 50 de ani in momentul adoptarii noii legislatii ramaneau in cadrul sistemul public de pensii (pilonul I), cei cu varste intre 30 si 50 de ani aveau posibilitatea de a alege intre pilonii I si II, iar cei de pana la 30 de ani erau obligati sa contribuie la pilonul II, de pensii publice administrate privat. In plus, orice contribuabil avea ocazia sa investeasca in pilonul III, acela al contributiei benevole. Rezultatul a fost ca aproape 11,6 milioane de contribuabili din cei 13 milioane de salariati din economie contribuie in prezent la pilonul II de pensii. Varsta minima de pensionare in cadrul noului sistem era de 65 la barbati si 60 la femei, iar pentru a obtine pensia minima, erau necesari minim 25 de ani de munca in cazul barbatilor, respectiv 20 pentru femei. Sistemul polonez prevede o pensie minima corespunzatoare a 23% din venitul net castigat, valoarea nominala a pensiei urmand sa fie ajustata cu indicele de inflatie.
In privinta pensionarii anticipate, polonezii nu au foarte multe variante, toate posibilitatile existente in cadrul vechiului sistem fiind retrase. In vechiul program de pensii, existau categorii socio-profesionale avantajate: minerii, profesorii, cei din domeniul feroviar sau cei care lucrau in conditii deosebite. In schimb, in Polonia este posibila combinarea pensionarii cu perioada activa, cu precizarea ca exista un plafon maxim al salariului pe care pensionarii polonezi au dreptul sa-l obtina. Daca de pilda venitul din munca depaseste cu 130% nivelul pensiei, polonezul risca sa se aleaga cu suspendarea pensiei.
Slovacia
In 2005, Slovacia a introdus Pilonul II al pensiilor obligatorii. Pensiile facultative fusesera introduse din 1997.
Nu exista un nivel minim al pensiei, dar muncitorii care au venitul minim pe economie sunt perotejati prin calcularea unui nivel al pensiei considerat a corespunde nevoilor minime. Sistemul slovac prevede minim 10 ani de participare, varsta minima de pensionare fiind de 62 de ani pentru ambele sexe (pentru barbati, aceasta limita functioneaza din 2006, in vreme ce pentru femei plafonul varstei de pensionare la 62 de ani va deveni operational pana in 2014). Ca si procent din castig, slovacul plateste 9% pentru sistemul de pensii, nivel obligatoriu pentru cei care au intrat pe piata muncii dupa 2005. Ceilalti pot opta pentru un sistem care le da posibilitatea sa ramana fie contributori doar in cadrul programului public fie sa combine cele doua variante. De asemenea, cetatenii slovaci au posibilitaea pensionarii anticipate, cu mentiunea ca daca opteaza pentru acest lucru, pierd anual echivalentul a 6 % din pensie. De asemenea, in cazul in care doresc sa ramana activi dupa varsta de pensionare, castigul pe care il pot obtine suplimentar este tot de 6 % pe an.
Anul trecut, 1,1 milioane de slovaci participau la Pilonul II, iar 6 companii administrau circa 710 milioane de euro. In privinta garantiilor, exista un randament minim obligatoriu relativ, in functie de piata si de cele trei grade de risc disponibile pentru un fond. In Slovacia, mutarea clientilor de la un fond la altul a fost permisa, fara penalitati, dupa un an de functionare a sistemului. Acest lucru a dus la aranjamente intre unii contribuabili si agentii de marketing dispusi sa imparta din comisionul lor. Astfel spus, dupa un an si jumatate, 15% din slovaci isi schimbasera administratorul. Dupa inca sase luni, autoritatile din Slovacia au imbunatatit legea si au introdus penalitati la schimbarea administratorului. In Romania, mutarea de la un fond la altul poate fi facuta numai cu plata unor comisioane de pana la 5% din valoarea contului acumulat.
Bulgaria
Tara de la sud de Dunare detine 24 de fonduri de pensii private, administrate de noua societati de administrare.
Dintre acestea, cele mai importante doua companii detineau 67% din activele pietei si 63% din numarul total de participanti la fondurile private de pensii. Reforma pensiilor a inceput in anul 1994, cand au fost lansate si reglementate fondurile de pensii facultative (pilonul III). Nivelul contributiilor la bugetul asigurarilor sociale de stat, pentru contribuabilii bulgari, este de 23% din veniturile salariale, din care 19% sunt destinate acumularilor pentru pensiile obligatorii de stat si 4% contributiilor la fondurile de pensii suplimentare administrate privat (pilonii II si III). “Angajatul acopera aceasta contributie in proportie de doua treimi, iar angajatorul, o treime. Pana in anul 2009, speram ca proportia sa ajunga la cate 50%.
De asemenea, vom mari procentul din bugetul asigurarilor de stat care urmeaza a fi transferat in administrare privata, in cadrul pilonului II de pensii”, a declarat vicepresedintele autoritatii de supraveghere a pietelor financiare din Bulgaria. Reforma pensiilor din Bulgaria a modificat varsta minima de pensionare de la 60 la 63 de ani pentru barbati si de la 55 la 60 de ani pentru femei. Anul trecut, 2,4 milioane de bulgari participau la Pilonul II. Activele administrate de cele opt companii se ridicau la 523 de milioane de euro, iar Randament minim obligatoriu (Pilonul II) a fost calculat ca cea mai mica valoare dintre 60% din media pietei si randamentul mediu minus trei puncte procentuale.
Ungaria
La introducerea pensiilor private, sistemul se aplica celor cu varsta maxima de 42 de ani si tuturor celor care intrau pe piata muncii.
A urmat apoi o faza de marire a varstei de pensionare la 62 de ani (de la 60 de ani pentru barbati si 55 de ani la femei). De asemenea, s-a stabilit valoarea pensiei minime, la 23.200 forinti, ceea ce reprezenta aproximativ un sfert din salariul mediu net, insa acest cuantum al pensiei minime este prevazut sa fie retras in 2009.
Ungaria a fost prima tara care a introdus, in 1998, un sistem de pensii private obligatorii, cu conturi individuale. Aproximativ 150000 de persoane au castigat mai putini bani optand pentru fondurile private de pensii in detrimentul sistemului pensiilor de stat, a informat MTI, in urma cu o saptamana. Ministerul de Finante intentioneaza sa le plateasca compensatii acestora si le va oferi posibilitatea de a se reinscrie in sistemul de pensii de stat, a anuntat si cotidianul Nepszabadsag.
De la infiintarea lor, fondurile private de pensii au obtinut randamente usor peste inflatie insa nu li s-a permis sa opteze pentru investitii cu risc ridicat, care ar fi condus la castiguri mai mari. Intre timp, sistemul de pensii de stat a inregistrat cresteri semnificative si a fost introdusa pensia pentru a 13-a luna, in anul 2003. In aceste conditii, perspectiva optimista de care au beneficiat fondurile de pensii din Ungaria s-a dovedit corecta doar partial iar unele persoane care au optat pentru acestea in loc sa ramana la sistemul de pensii de stat pot primi cu pana la 15 % mai putini bani. Oficiului Central de Statistica al Ungariei (KSH) a raportat saptamana trecuta ca populatia Ungariei a fost de 10,056 milioane locuitori, in luna aprilie.
2,6 mil. de unguri
Participau anul trecut la Pilonul II si 18 companii administrau 6,1 miliarde de euro. In ceea ce priveste garantiile, Ungaria dispune de un fond special de protectie a acumularilor de capital. Garantia acopera beneficiul total al pensionarilor si capitalul acumulat al contribuabililor.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
