Situație critică în agricultură este semnalul de alarmă tras de distribuitorii de inputuri și de fermierii din sudul țării, care avertizează că anul agricol 2025, deși prezentat oficial drept unul bun, ascunde un risc major de faliment pentru sute sau chiar mii de exploatații mici și medii. După doi ani consecutivi de secetă severă, lipsa producțiilor și acumularea datoriilor duc la un blocaj financiar fără precedent.

Situație critică în agricultură: 80% dintre fermieri, în incapacitate de plată

Seceta din 2025, venită după un 2024 la fel de dificil, a afectat grav culturile de porumb și floarea-soarelui, în special pe suprafețele neirigate. În acest context, fermierii care funcționează pe baza creditului furnizor – inputuri luate toamna și plătite după recoltare – nu mai pot onora obligațiile contractuale.

Cristian Dinu, managerul unei firme de distribuție de inputuri agricole, care lucrează cu sute de fermieri din cinci județe din sudul României, avertizează că aproximativ 80% dintre clienții săi se află în incapacitate de plată. Acesta descrie un lanț al blocajului financiar care pornește de la fermieri și ajunge rapid la distribuitori, bănci și corporațiile furnizoare de semințe și îngrășăminte.

„Fermierii sunt în incapacitate de plată. Să-i execut eu pe ei sau să fiu eu executat de furnizori? Noi am susținut agricultura doi-trei ani din surse proprii, dar nu mai putem”, a declarat Cristian Dinu pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, fermierii nu mai pot finaliza lucrările agricole de primăvară, iar accesul la inputuri este practic blocat pentru cei care nu și-au achitat datoriile. Distribuitorii, la rândul lor, sunt presați de bănci și de corporațiile internaționale de la care importă aproape integral semințele și fertilizanții, fiind nevoiți să înceapă proceduri de executare silită.

Dinu avertizează că fermele mici și medii riscă să dispară, iar terenurile acestora ar putea ajunge în mâinile fondurilor de investiții, ceea ce ar schimba profund structura agriculturii românești.

Situație critică în agricultură și riscul pentru siguranța alimentară

Efectele nu se vor opri în 2025. Lipsa resurselor financiare face ca mulți fermieri să nu mai poată fertiliza și trata corespunzător culturile, ceea ce va duce la producții mult mai mici în 2026, indiferent de condițiile meteo.

„Producțiile care erau de 3–5 tone la hectar în anii secetoși vor coborî spre 2 tone. Fără îngrășăminte și tratamente, nu avem cum să obținem mai mult”, avertizează Cristian Dinu, care vorbește deschis despre un risc real pentru siguranța alimentară a României.

Lanțul datoriilor se complică și mai mult din cauza penalităților, a leasing-urilor pentru utilaje și a creditelor garantate cu terenuri sau locuințe. Fermierii ajung să-și vândă activele sau chiar firmele pentru a evita executările, iar procesele în instanță pot dura ani de zile, timp în care și creditorii pot intra, la rândul lor, în colaps.

Situația este confirmată și de fermieri mari, precum Teiu Păunescu, care lucrează peste 1.000 de hectare. Acesta recunoaște că anii agricoli buni i-au încurajat pe producători să investească în utilaje și dezvoltare, însă seceta, dobânzile ridicate și prețurile scăzute la cereale au transformat aceste investiții într-o povară.

„Suntem toți cu apa la gură. Vedem fermieri mari care își vând terenurile și utilajele ca să nu rămână și fără case”, spune Păunescu, subliniind că actuala criză este una sistemică, nu un eșec individual.

Distribuitorii și fermierii cer soluții urgente din partea autorităților și anunță întâlniri cu reprezentanții Ministerul Agriculturii, avertizând că, fără intervenție, efectul de domino ar putea afecta nu doar agricultura, ci întreaga economie rurală.