Slăbiciunile economiei româneşti determină deprecierea leului

"Leul a scăzut considerabil deoarece investitorii au continuat să vândă activele riscante pe fondul temerilor de o epuizare a lichidităţii pe piaţă şi este posibil ca moneda să înregistreze noi pierderi", susţin economiştii de la Danske Bank, într-un raport publicat marţi.

Raportul mai notează că este probabilă o accentuare a presiunilor inflaţioniste venite dinspre avansul puternic al salariilor, care este, în prezent, principala grijă a Băncii Naţionale a României (BNR). BNR a revizuit în creştere prognoza de inflaţie, de la 3,7% la 3,9% la sfârşitul anului 2007.

Pe de altă parte, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), Ion Ghizdeanu, a declarat, pentru NewsIn, că prognoza preliminară de toamnă, care va fi publicată până la jumătatea lunii septembrie, ar putea indica o întărire a leului faţă de euro în 2007, datorată câştigurilor semnificative din lunile mai şi iunie. Potrivit lui Ghizdeanu, specialiştii au luat în calcul tendinţa de depreciere a leului din a doua parte a anului, însă aceasta este contracarată de aprecierea puternică din prima jumătate a lui 2007. Şeful Comisiei Naţionale de Prognoză nu a precizat care va fi amploarea revizuirii. Cea mai recentă prognoză publicată de instituţie prevedea un curs de schimb mediu anual de 3,37 lei/euro pentru 2007.

Economistul şef al ABN Amro Bank România, Radu Crăciun consideră că deprecierea leului urmează o tendinţă regională, însă în cazul monedei româneşti diferă magnitudinea mişcării. "Deprecierea a fost provocată de ieşirile de capital, de faptul că investitorii au părăsit poziţiile în contextul global al aversiunii faţă de risc", a declarat Crăciun. Potrivit şeful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, deprecierea leului nu este atât de puternică, dacă luăm în calcul "aprecierea artificială din prima parte a anului".

Pierderile mai importante suferite de leu faţă de alte monede din regiune au fost determinate de creşterea rezervelor valutare ale României cu peste 10% în luna august, mai spune Crăciun. "S-a confirmat că Banca Naţională a României (BNR) a intervenit şi le-a arătat investitorilor că nu doreşte să impună o limită inferioară a cursului leu/euro. Investitorii au ieşit de pe piaţă deoarece mesajul a fost că nu mai există oportunităţi de câştig din întărirea leului", a mai spus economistul şef al ABN Amro Bank România.

Creşterea rezervelor valutare a fost prea mare pentru a putea fi justificată doar de mărirea randamentelor la titlurile deţinute în străinătate, consideră Dumitru. "Intervenţia BNR este aproape o certitudine. Banca centrală a justificat creşterea rezervelor valutare ale României cu peste 2 miliarde euro prin creşterea randamentelor titlurilor deţinute în străinătate. Acestea au crescut, însă nu atât de mult. După calculele noastre, scumpirea titlurilor a adus între 200 şi 300 milioane euro", a mai explicat analistul de la Raiffeisen.

În cazul în care tendinţa de depreciere a monedei se menţine, la nivel macroeconomic, efectul poate fi de intensificare a presiunilor inflaţioniste, a mai precizat Crăciun. "Pentru firme şi persoane fizice, se poate constata o scumpire a creditelor dinspre sistemul bancar", a precizat acesta.

Economistul şef al BCR, Lucian Anghel, consideră că deprecierea monedei naţionale a depins de o serie de factori regionali, printre care creşterea economică sub aşteptări în al doilea trimestru sau urcarea rezervelor valutare ale României. "Noi ne menţinem estimările pentru curs la 3,30 lei/euro la sfârşitul acestui an, însă moneda va rămâne volatilă pe termen lung şi, momentan, tendinţa este de scădere", a precizat Anghel. Economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR) a avertizat că putem asista la un recul al importurilor, în cazul în care coborârea leului continuă şi că, din acest motiv, importatorii trebuie să se protejeze prin instrumente de limitare a riscurilor valutare, cu toate că astfel de măsuri sunt folosite într-o măsură foarte redusă în România, comparativ cu statele din regiune.

"Din punctul de vedere al deficitului de cont curent şi al acoperirii cu investiţiile străine directe, leul este cea mai vulnerabilă monedă din regiune. La aceşti factori s-au adăugat creşterea economică sub aşteptări în prima jumătate a anului şi creşterea rezervelor valutare ale României, care a arătat disconfortul din ce în ce mai mare al băncii centrale ci privire la cursul de schimb", a declarat Ciprian Dascălu, senior economist la ING Bank România. Potrivit acestuia, faptul că toate monedele din regiune se apreciau spre sfârşitul săptămânii trecute iar leul se deprecia, pe fondul creşterii rezervelor valutare, demonstrează că deteriorarea balanţei comerciale şi a fundamentelor economice a fost inclusă în preţul leului.

"Leul este din ce în ce mai corelat cu monedele din regiune, dar nu în totalitate. Economiile statelor care au intrat în uniunea Europeană în 2004 sunt mai integrate, iar influxurile de capital străin sunt mai stabile. Din acest punct de vedere, leul se apropie mai mult de lira turcească decât de forint sau de zlot", a declarat vicepreşedintele Chartered Financial Analyst (CFA), Dragoş Cabat.

Potrivit lui Dumitru, "investitorii nerezidenţi penalizează fundamentele economice slabe, precum deficitul balanţei comerciale externe, deficitul de cont curent, investiţiile străine slabe sau creşterea sub aşteptări a produsului intern brut (PIB)". Analistul de la Raiffeisen a corelat evoluţia pieţei valutare româneşti cu faptul că, la nivel global, aversiunea faţă de risc persistă, iar reticenţa investitorilor se manifestă cu predilecţie faţă de pieţele emergente, fără fundamente economice stabile.

Analiştii au explicat reacţia mai puţin sensibilă a bursei la ieşirea de pe piaţă a investitorilor prin faptul că volumele tranzacţionate pe piaţa de capital sunt mult mai mici decât cele din piaţa valutară. Crăciun a precizat că scăderea bursei din România a fost mai redusă deoarece piaţa de capital românească este mult mai puţin expusă schimbărilor de atitudine ale investitorilor din străinătate.

Valoarea tranzacţiilor bursiere a coborât marţi cu 2% iar cotaţiile acţiunilor listate au scăzut în medie cu 0,2% pe o piaţă dominată de ordine de vânzare, ceea ce ar putea arăta că investitorii străini îşi lichidează portofoliile, a declarat Bogdan Ceuca, broker la Transilvania Capital.

Euro era cotat la închiderea pieţei valutare locale de miercuri la 3,3220-3,3270 lei, cu peste un ban faţă de nivelul de marţi seară, ca urmare a cumpărărilor succesive de valută venite pe parcursul întregii zile de la investitorii străini, susţin dealerii.

Leul s-a depreciat începând din a doua parte a şedinţei valutare de luni, după comunicatul dat de agenţia de rating Standard&Poor's, care a încadrat România în categoria unor ţări care ar putea avea probleme de lichiditate. Creşterea rezervelor valutare ale României cu peste 10% a fost interpretată de mulţi investitori ca un semnal al intervenţiei efectuate de Banca Naţională a României (BNR) pe piaţa valutară în cursul lunii august - un motiv în plus pentru deprecierea leului.