Tronsonul Comarnic-Braşov al autostrăzii Bucureşti-Braşov este mai important pentru Guvern ca toate celelalte proiecte de autostrăzi luate laolaltă. Nimeni nu l-a auzit pe Victor Ponta jurându-se pe viitorul său politic în legătură cu vreo altă autostradă, iar ministrul “proiectelor strategice” Dan Şova spunea chiar că se va muta cu cortul pe traseul Comarnic-Braşov ca să se asigure că lucrările decurg conform planurilor.

Până însă să-şi instaleze cortul pe piscurile Munţilor Bucegi, Şova decide să mute coridorul IV de transport Pan-European de pe traseul Nădlac-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa pe o rută deviată – Sibiu-Braşov-Bucureşti-Constanţa. Anunţul a fost făcut săptămâna trecută pe un post de televiziune de chiar ministrul marilor proiecte.

 

Repetând greşeala mult-hulitului guvern Năstase, Guvernul Ponta încearcă din nou să prioritizeze un traseu marginal faţă de rutele finanţabile cu bani europeni. Or, din câte ştim, direcţia Bucureşti-Braşov-Borş nu are nici o legătură cu coridoarele trans-europene pe care Uniunea Europeană le finanţează.

Evident că pentru noi, şoferii, oricare dintre autostrăzi ar fi bună. Numai să se facă odată.

Problema este că în cazul unui răspuns favorabil (totuşi, îndoielnic) pentru schimbarea traseului coridorului IV de pe Sibiu-Piteşti pe Sibiu-Braşov, tot traficul de pe o autostradă publică plătită din banii contribuabilului european (inclusiv român), şi care în România începe la Nădlac, se va trezi după Braşov pe o autostradă privată, pe care nu o vei putea ocoli.

 

Braşov-Comarnic va fi singura legătură de tip autostradă a Braşovului cu Bucureşti. Şi uite aşa, din mişcarea pixului pe hartă, proiectul de suflet al oamenilor de stat Ponta-Şova devine prioritate naţională.

Nu ştim dacă logica domnului Şova va convinge UE. Pe bună dreptate, funcţionarii Comisiei Europene se vor întreba de ca să finanţeze un proiect în avantajul unei companii concesionare private, fie ea şi una europeană.

 

Stratagema pusă la cale de Dan Şova dezvăluie teama că pretenţiile viitorului concesionar nu vor fi diferite de cele obţinute de Bechtel pentru contractul său. Fapt care ar putea atrage din nou furia opiniei publice. Altfel, dacă planul de redirecţionare a finanţărilor UE de pe Sibiu-Piteşti pe Sibiu-Braşov reuşeşte, statul român capătă brusc un argument puternic în negocierea cu viitorul concesionar al tronsonului Comarnic-Braşov – traficul atras de autostrada Nădlac-Sibiu-Braşov spre Bucureşti şi Constanţa. Anunţul lansat de Dan Şova, urmat de o consimţire a CE, cu siguranţă va mări interesul investitorilor pentru tronsonul privat de autostradă şi va face foarte bancabilă construirea acestuia.

 

Practic, cu excepţia unei verigi private, construirea cu bani europeni a porţiunii Sibiu-Braşov închide lanţul rutier care leagă vestul ţării de Constanţa prin Braşov şi Bucureşti.

Comarnic-Braşov este unul dintre cele mai vechi proiecte de parteneriat public-privat (amintim că în 2010 asocierea Vinci-Aktor denunţa contractul semnat după o licitaţie care a durat doi ani).După cum se ştie, intenţia concesionării autostrăzii Comarnic-Braşov datează din 2008, când s-a lansat prima licitaţie pentru PPP (parteneriat public-privat), iar astăzi proiectul încă se mai află la nivelul de "aşteptăm să se depună ofertele finale". Ultimul termen de depunere a ofertelor este de 15 noiembrie 2013.

 

În spiritul machiavelic al sentinţei "scopul scuză mijloacele", Guvernul nu se dă în lături de la niciun matrapazlîc până nu-şi vede realizarea cu ochii.

În ceea ce priveşte Autostrada Sibiu – Piteşti? Aceasta ar putea fi amânată pentru după anul 2020 (deşi 85% din fonduri vin de la Uniunea Europeană). Şi atâta timp cât firmele care trebuie vor încasa taxă pe singura autostradă care va lega Capitala şi sudul ţării cu UE, am putea s-o lăsăm mai moale cu alte proiecte importante. Lista este oricum mult prea lungă.