Socialiştii europeni au suferit o înfrângere grea la europarlamentare

Acest scrutin a fost marcat, totodată, de revenirea în forţă a extremei drepte, şi de o rată record a absenteismului. Înfrângerea stângii, anticipată de institutele de sondare a opiniei publice, consolidează dominaţia actuală a dreptei popular-conservatoare, care se află la putere în 21 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene.

Partidele familiei politice socialiste nu au ştiut să exploateze situaţia creată de curba ascendentă a şomajului şi criticile tot mai numeroase la adresa sistemului capitalist. Stânga a obţinut succese doar în Danemarca, Suedia şi Grecia, ţări unde se află în opoziţie, şi în Slovacia.

În Germania, care are cel mai mare număr de europarlamentari, creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel au obţinut un avans considerabil faţă de social-democraţi. Acest rezultat este privit ca un un test preliminar pentru alegerile legislative programate să aibă loc în luna septembrie.

În Franţa, Partidul Socialist îşi continuă drumul pe panta descendentă începută în 2002. Laburiştii au suferit o înfrângere dureroasă în Marea Britanie, situtându-se pe locul al treilea după Partidul Conservator şi Partidul pentru Independenţa Marii Britanii.

Rezultatul anunţă perspective sumbre pentru partidul premierului Gordon Brown în alegerile locale de joi.

În Spania, una dintre puţinele ţări europene unde stânga se află la putere, Partidul Socialist a pierdut întâietatea în faţa Partidului Popular. În Italia, partidul premierului Berlusconi a devansat, de asemenea, stânga la o diferenţă confortabilă. Marea surpriză a constituit-o, însă, revenirea în prim-plan a formaţiunilor de extremă dreapta în Olanda, Finlanda, Ungaria, Danemarca, România, Bulgaria şi Austria.

Nu au lipsit situaţiile comice precum cea creată de reuşita Partidului Piraţilor din Suedia, creat cu doar câteva luni în urmă, care are drept principal scop apărarea vieţii private a utilizatorilor de Internet şi legalizarea partajării fişierelor pe Internet, care va avea un europarlamentar.

Rezultatele europarlamentarelor din 2009 au fost puse, în mare măsură, pe seama absentesimului, care a atins atins cota record de 57 la sută, fiind într-o creştere constantă după 1979.