Soia modificată genetic, soluția pentru repornirea Expur Urziceni

“Producţia nu va fi reluată în acest an sub nicio formă. Lucrul ar putea fi posibil în 2010, dacă se va permite cultivarea soiei modificate genetic, după cum a promis ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu”, au declarat pentru Business Standard reprezentanţii companiei, singurul producător care avea o linie specializată pentru prelucrarea de soia. Ceilalţi producători foloseau soia complementar, punând accentul pe floarea-soarelui.

Salariaţii disponibilizaţi beneficiază de şase salarii compensatorii (9.000 de lei brut, pentru fiecare angajat). Aceasta a fost a patra fabrică de ulei închisă în ultima vreme pe plan local, după alte trei unităţi ale Bunge, respectiv Unirea Iaşi, Muntenia Bucureşti şi Inter­oil Oradea. Fabrica producea ulei din procesarea boabelor de soia, iar în ultima vreme, după interzicerea folosirii boabelor de soia modificată genetic, procurarea materiei prime se făcea tot mai greu. Expur mai deţine o unitate de producţie la Slobozia, unde procesează seminţe de floarea-soarelui şi rapiţă.

Contactaţi de Business Standard, reprezentanţii principalelor organizaţii patronale, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) şi Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), afirmă că au făcut lobby pe lângă autorităţile de la Bruxelles pentru aprobarea cultivării soiei modificate genetic, iar premisele sunt pozitive. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii sunt mai reticenţi însă.

“Este probabil ca în toamnă să primim un răspuns şi chiar favorabil”, a declarat Adrian Rădulescu, preşedintele LAPAR, care mai spune că demersurile pe lângă autorităţile de la Bruxelles au demarat de mai multă vreme. La rândul lui, Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România, spune că demersurile au fost făcute împreună cu organizaţii patronale din alte ţări europene, nefiind exclusă luarea unei decizii care să permită cultivarea OMG-urilor.

“S-au luat în calcul şi argumente de ordin economic. În prezent, circa 70% din proteina pe bază de soia produsă în UE provine din afara Uniunii. De ce să fim o piaţă de desfacere pentru statele mari ale lumii?”, declară Viorel Matei.

El dă drept argumente pentru susţinerea unei decizii în acest sens cheltuielile de circa două ori mai mici în cazul soiei modificate genetic, faţă de cultura obişnuită, precum şi necesarul mai mic de îngrăşăminte pe bază de azot. La o producţie dublă de până la 3,5-4 tone la hectar faţă de cultura obişnuită, agricultorul obţine circa 4.000 de lei, din care 1.500-2.000 de lei reprezintă câştigul cultivatorilor.

“Eu cred că există şanse ca în octombrie rezultatul să fie pozitiv”, afirmă Matei.

Pe de altă partei, Daniel Botănoiu, director general Direcţia generală politici agricole în cadrul Ministerului Agriculturii, spune că termenul de 2010 este oarecum optimist, iar cel mai probabil anul 2011 ar putea aduce o decizie în acest sens.

Culturile de soia modificată genetic au fost interzise de la 1 ianuarie 2007, momentul aderării României la UE. În acelaşi timp, este permisă folosirea în alimentaţia animalelor a şroturilor din soia modificată genetic.

Înainte de 1989, România era principalul producător de soia din Europa, cu suprafeţe de 500.000 de hectare. Ulterior, a pierdut această poziţie, în condiţiile reducerii drastice a suprafetelor, până la 43.000 de hectare în anul 2001, 77.000 de hectare în anul 2002, 126.000 de hectare în 2003, respectiv 130.000 de hectare în 2005. Principalii producători la nivel mondial sunt Statele Unite ale Americii, cu aproximativ 50 milioane de hectare, Argentina, Brazilia, Canada şi China.