„Businessul din zilele noastre seamănă cu surfingul. Foarte importantă este strategia, exact ca atunci când îți alegi valul în surfing. Să rămâi pe «placa» de business este cel mai greu lucru în ziua de azi“, spune Timo Elliott, un guru al soluțiilor Business Analytics. Contextul economic actual forțează, de multe ori, companiile să ia decizii și să acționeze mult mai repede, în timp real. La fel ca în surfing, unde nu există planificare, și în mediul de business trebuie să fii suficient de flexibil să te poți mișca după cum vine „valul“. Mai mult decât atât, într‑o economie globalizată e greu să nu faci parte dintr‑un ecosistem. În calitate de companie, dacă lucrezi cu furnizori sau clienți externi, vezi ce se întâmplă dincolo de granițe și îți dorești să dezvolți mai multe parteneriate. Iar asta te face mai responsabil.
Schimbare de mentalitate. „Oamenii realizează acum care sunt diferențele în modul actual de a face business față de cel din urmă cu zece ani. Primesc mai multe informații și se folosesc de ele“, declară Elliott pentru MONEY Magazine. Vorbim însă de două etape prin care a trecut mediul de afaceri în această perioadă de timp: prima, în care oamenii simțeau nevoia unor astfel de informații (legate în principal de investiții în companie, în sisteme de aplicații, în ERP – un sistem care reprezintă o îmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia informatiilor) care trebuiau raportate ulterior, și o a doua etapă, în care au învățat că se pot folosi de aceste date nu doar ca să fie mai eficienți, ci și pentru a lua decizii mai bune, explică Timo Elliott.
Prezentă pe piață din 2002, SAP România, reprezentanta locală a companiei germane de soluții de business, a identificat aceste schimbări de mentalitate și a venit cu propriile soluții informatice. „Dacă înainte stăteai în cutiuța ta, acum, fără să vrei, te deschizi“, spune Valentin Tomșa, directorul general al SAP România. Și cel mai important este acum să ai un management inteligent, capabil să ia decizii în timp real și să evite riscurile. „Nu contează cum faci o afacere dacă nu știi să previzionezi riscurile“, adaugă Tomșa. În România există, la ora actuală, peste 400 de companii care au înțeles că își pot controla mai bine afacerea dacă apelează la aceste soluții de business. „Vedem o ușoară atracție și pe sectorul public“, mărturisește Tomșa pentru MONEY Magazine. În fond, așa cum sectorul privat are niște obiective, și cel public are obiectivele lui. Și acolo există proceduri și există și modalități în care toate aceste investiții (considerând soluțiile software niște investiții, nu cheltuieli) sunt cuantificate în timp.
Primăriile din Sibiu și Iași sunt două exemple de succes, care au reușit să gestioneze competitiv, la nivel european (prin intermediul soluțiilor informatice SAP), problemele legate de bugete, gestiunea investițiilor sau aprovizionări. Este un exemplu care ar putea fi folosit cu siguranță și în domeniul asigurărilor sociale, unde „se fac cele mai mari fraude“, după părerea lui Elliott, amintind aici de soluțiile implementate în sistemul asigurărilor sociale din Africa de Sud, cu ajutorul cărora guvernul a reușit să identifice câți angajați nu și‑au plătit taxele.
Sistemele judiciare, infrastructura sau sistemele bugetare sunt tot atâtea exemple din sectorul public care au nevoie de astfel de soluții. Francezii au reușit, bunăoară, să‑și planifice bugetul cu ajutorul soluțiilor SAP – ei au un sistem bazat în principal pe o masivă bază de date cu toate informațiile necesare. La sfârșitul fiecărei zile, ei pot vedea ce sector bugetar are nevoie de bani și îi alocă suma respectivă. Sunt soluții inteligente, pe care se bazează, de altfel, 54% dintre membrii ONU pentru a îmbunătăți viața cetățenilor. „Aici nu e problema de gadgeturi, ci de impactul pe care‑l are o soluție SAP asupra omului și asupra organizației“, concluzionează Valentin Tomșa.
Studiu de caz: Blue Air. „Am simțit cu toții criza, pe toate palierele de administrație din România, am suferit și noi ca toate celelalte industrii din România, dar putem spune că ne‑a și prins bine. Ne‑a canalizat să căutăm soluții pentru a crește eficiența“, povestește Gheorghe Răcaru, director de strategie și dezvoltare al Grupului Romstrade. Știa de eficiența soluțiilor SAP de pe vremea când se afla la conducerea companiei Tarom (care a implementat aceste soluții prin anii ’90), așa că a apelat la soluția Business Intelligence (BI) de la SAP și pentru Blue Air, compania de transport aerian intrată în insolvență în urmă cu doi ani. Într‑un sector cum este cel al aviației, în care se modifică în fiecare zi între 300.000 și 400.000 de tarife, luarea unei decizii în timp real este absolut obligatorie. Modificarea tarifului are un impact puternic în zona de venituri, pentru că are vizibilitate, de aceea trebuie să reacționezi cât mai bine în spate, pe partea de costuri. „Introducerea BI‑ului (a rapoartelor care stau în spatele vizualizării activității companiei) de la SAP, a motoarelor care stau practic în spatele vizualizării activității companiei aproape în timp real, a condus și la o reorganizare a companiei“, își amintește Răcaru. Pentru că e mult mai ușor să te duci în zona în care știi că ai două servicii, două birouri sau oameni care lucrează în aceeași zonă, decât în zona cu servicii la sol (unde ai o paletă întreagă de date care intră în zona de costuri – taxe de aeroport, aprovizionare cu petrol). „Și atunci am modificat structura organizatorică a companiei pe structura de rapoarte care a fost înțeleasă, discutată, acceptată și asumată de tot managementul grupului“, mărturisește el. Privind retrospectiv, Răcaru consideră că a reușit: compania a ieșit din insolvență, iar anul acesta se așteaptă să obțină venituri de 150 milioane de euro. Mai mult decât atât, în a doua jumătate a lui noiembrie și‑ar putea asuma (bazându‑se pe aceleași soluții) și bugetul pentru anul 2013, „care oricum va fi în creștere“, spune Răcaru.
Iar cea mai recentă decizie a sa e bazată tot pe indicatorii oferiți de soluția BI. Având în fiecare lună situația detaliată a fiecărei curse, lui Răcaru i‑a fost mult mai ușor să reacționeze la decizia Wizz Air de a taxa în plus bagajele de mână cu dimensiuni mai mari decât standardul. Ca să câștige clientul care ar fi renunțat la Wizz Air, Blue Air a mărit limita de greutate a bagajului de mână de la 7 la 10 kg. Un alt exemplu de decizie în timp real.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
