Ziua decisivă: Defaultul Greciei - soluţia care stă azi pe masa granzilor Europei

Miercuri seara, preşedintele francez Nicholas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel s-au întâlnit la Berlin pentru a se pune de acord în privinţa planului de salvare a Greciei, şi, implicit, a zonei euro. Se pare că cei doi s-ar fi înţeles asupra unor măsuri.

 

Una dintre variantele promovate de Franţa se referea la impozitarea băncilor (o taxă pe active), bani din care să fie răscumpărate o parte din obligaţiunile greceşti de pe piaţă. Reuters scrie că Sarkozy a renunţat la această propunere, pentru că Merkel se opune  considerând că e nevoie de prea mult timp pentru a strânge banii.

 

Aşa că soluţiile care mai rămân acum în picioare duc aproape toate spre defaultul Greciei, fie că vorbim de prelungirea maturităţii bondurilor existente pe piaţă, ori de un haircut.

 

Una dintre variantele de intervenţie care se pare că prinde rădăcini este aceea în care  Fondul European pentru Stabilitate Financiară ar cumpăra bondurile greceşti existente pe piaţa secundară. Asta înseamnă că investitorii vor primi cel mult 50% din principal înapoi, pentru că bondurile greceşti au pierdut substanţial din valoare. (În mod normal, cel care ţine obligaţiunea până la scadenţă este îndreptăţit să primească înapoi întreaga valoare). Acţiunea este posibil să fie cotată de către agenţiile de rating ca fiind un default selectiv, deşi surse din zona euro declară pentru Reuters că situaţia ar putea fi evitată.

 

La întâlnirea de aseară a ajuns şi preşedintele BCE Jean-Claude Trichet, omul care până acum s-a  opus vehement restructurării datoriei Greciei cu implicarea sectorului privat. Potrivit unor surse din guvernul german, citate de Reuters, BCE ar fi în cele din urmă de acord cu un default selectiv, şi ar accepta în continuare bondurile greceşti drept colateral, astfel încât finanţarea băncilor să continue. Săptămâna aceasta, guvernatorul Băncii Centrale a Austriei declara că un default selectiv nu ar avea “consecinţe negative puternice”.

 

Preşedintele Eurogrupului Jean-Claude Junker spune şi el că este posibil ca defaultul selectiv să nu poată fi evitat.

 

Investitorii au început să se întoarcă împortiva euro, după ce la auzul veştilor că Germania şi Franţa s-au înţeles a câştigat ceva teren în faţa dolarului.

 

Rămâne de văzut care este varianta finală a planului – mai exact cât de mare va fi contribuţia sectorului privat – şi cât va reuşi să ţină Grecia pe linia de plutire. Amintim că primul bailout, ce datează din mai anul trecut, a ameliorat doar pentru scurt timp imaginea elenilor în faţa investitorilor în bonduri. Dacă ne uităm la obligaţiunile pe 10 ani, dobânda a scăzut brusc după anunţarea acordului de la peste 12% la 7%. Într-o singură lună dobânzile s-au întors la 10% şi în patru luni au ajuns la peste 11%. Vara asta au ajuns la peste 17%.

 

S-ar putea ca şi Irlanda şi Portugalia să aibă nevoie de măsuri similare de restructurare, apoi se mai pune şi problema contagiunii, cu Spania şi Italia în centrul problemei.