Grupul farmaceutic britanic GlaxoSmithKline (GSK) renunță după zece ani la singura sa unitate de producție din România, care anul trecut a avut vânzări de 104 milioane de euro și 11 milioane de euro profit, după ce a investit în total circa 100 de milioane de euro. Compania a anunțat într‑o conferință de presă că, dacă în șase luni nu reușește să găsească un cumpărător pentru fabrica Europharm de la Brașov, o va închide în a doua jumătate a anului 2015. Unitatea de producție se află în portofoliul britanicilor din 2003, când a fost finalizată tranzacția estimată la circa 45 de milioane de euro între grupul farmaceutic și antreprenorul Mihai Miron, fondatorul Europharm și actualul proprietar al grupului Ropharma, cu activități pe aceeași piață.
SITUAȚII. Motivul invocat de Pascal Prigent, directorul general al GSK România, este o supracapacitate de producție a medicamentelor de tip solide orale la nivel global, pe fondul expirării mai multor patente din portofoliu, care „va continua să se adâncească în următorii cinci ani“. Iar Europharm este specializată pe acest segment. Interesant este faptul că aceasta este singura fabrică din rețea la care GSK renunță. Un argument este utilizarea a numai 50% din capacitatea totală de producție a fabricii, de circa 90 de milioane de unități.
Cifrele sunt comparabile cu cele ale fabricii Zentiva din București, a cărei producție reprezintă tot 50% din capacitatea de 100 de milioane de cutii pe an. Margareta Tănase, directorul de operațiuni industriale al Zentiva România, estimează însă că producția fabricii va crește cu 50% până în 2016. Iar Zentiva produce doar generice în fabrica sa, în timp ce Europharm are în portofoliu inclusiv medicamente originale, precum antidepresivul Seroxat. De altfel, fabrica britanicilor este singura din România unde sunt produse terapii inovative.
Odată cu perspectiva închiderii unităţii de producţie, GSK a anunţat că are 12 produse inovative, majoritatea terapii oncologice, care aşteaptă să intre pe lista de compensate din România. Într‑un interviu anterior, Pascal Prigent estima că, din 2008, de când această listă nu a fost actualizată, GSK a pierdut venituri potențiale de circa 40 de milioane de euro, iar pacienții din România nu au avut acces la terapiile cu patent ale companiei. Cifra este similară și în cazul Roche, liderul pieței farmaceutice locale, după cum preciza Dan Zamonea, director general, pentru MONEY Magazine. „Este evident că GSK trebuie să-şi adapteze reţeaua de producţie la noua realitate“, a subliniat Pascal Prigent.
MĂSURI. După o serie de amânări, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a anunțat că până la 1 ianuarie 2014 o nouă listă de medicamente compensate va fi elaborată. Până atunci, actuala listă, rămasă neschimbată de șase ani – din primul mandat al lui Nicolăescu, în timpul guvernării Tăriceanu –, va fi reevaluată, a declarat ministrul la sfârșitul lunii iunie. Prima actualizare ar urma să intre în vigoare din 1 august. Procesul presupune evaluarea terapiilor printr‑o metodologie nouă (publicată în Monitorul Oficial luna trecută), iar un criteriu important pe care trebuie să îl îndeplinească este compensarea în Uniunea Europeană. Sorin Popescu, șeful grupului de comunicare ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), subliniază că la fel de importantă este și stabilirea unor noi metodologii pentru calculul taxei clawback, plătită în avans de companiile farmaceutice, și al prețurilor medicamentelor.
Anul trecut, exportul de medicamente a ajuns la 880 de milioane de euro, de 60 de ori mai mult comparativ cu valoarea înregistrată în 2002, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Însă în spatele acestor cifre se află, dincolo de reorientarea producătorilor către export ca strategie de maximizare a profiturilor, fenomenul de export paralel. Medicamentele de import cu prețul fixat de stat sunt cumpărate din România, unde sunt practicate printre cele mai mici prețuri din UE, și revândute ulterior în țări unde prețurile sunt mai mari. Vânzătorii câștigă astfel din diferența de preț dintre state. Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) estimează că exporturile reale de medicamente produse în România (adică de medicamente generice) sunt în valoare de 250 mil. euro. Restul reprezintă bani încasați din exportul paralel de medicamente scumpe.
Pentru a descuraja acest fenomen, Eugen Nicolăescu susține la rândul său că trebuie modificată metodologia de stabilire a prețurilor medicamentelor din import, ținând cont de faptul că o parte din acestea nu ajung la pacienții români. Ministrul Sănătății a declarat că până la sfârșitul lunii în curs va intra în vigoare un act normativ prin care va fi implementată o măsură economică de stabilire a prețurilor, nu una administrativă – deci nu se vor suspenda exporturile paralele – astfel încât producătorii să nu mai fie tentați de această practică.
DATE. „Am găsit înţelegere ca, indiferent cum vom calcula preţul de intrare în ţară pentru medicamente, preţul de vânzare, de decontare, preţul prin care se consumă banii din fondurile CNAS să nu se modifice“, a spus Nicolăescu, deci nici fondurile bugetare ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să nu fie modificate.
Prețurile mici au reprezentat de‑a lungul timpului un motiv de nemulțumire pentru industrie, ai cărei reprezentanți spun acum că unii producători își reduc livrările către România din acest motiv, deși există cerere. „Sunt situații în care, din cauza preţurilor reduse, medicamentele nu mai sunt furnizate“, explică Robert Popescu, CEO A&D Pharma și preşedinte al Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), care reprezintă interesele a peste 50% din piața de distribuție și retail farmaceutic autohton. Totuși, după cum sublinia Popescu, situaţia nu este tragică, iar datele asociaţiei arată că „nu există cazuri concrete în care pacienții să întâmpine dificultăți majore cu accesul la medicamente“.
Rămâne de văzut dacă măsurile vizate de Ministerul Sănătăţii vor schimba datele pieţei şi decizia britanicilor de a‑și restrânge afacerile în România.
Fabrici și uzine
Cele mai multe dintre facilitățile de producție de medicamente din România aparțin grupurilor internaționale. Un singur jucător, Antibiotice Iași, este controlat de stat.
1. Europharm. Aflată în portofoliul GSK, fabrica a fost fondată la începutul anilor 1990 de antreprenorul Mihai Miron, iar acum gigantul britanic vrea să renunțe la singura unitate din România unde fabrică medicamente originale (sub patent). Europharm este unul dintre cei mai mari producători locali, cu o cifră de afaceri de 104 mil. euro în 2012.
2. Terapia. Fabrica de la Cluj‑Napoca, aflată în portofoliul Daiichi‑Sankyo, are un istoric de 92 de ani. Anul trecut, Terapia Ranbaxy a avut vânzări de 106 mil. euro. Compania a anunțat recent că investește mai multe milioane de euro într‑un proiect de cercetare a moleculelor. În România, cercetarea în farmaceutică este subdezvoltată, cu investiții anuale de circa 100 mil. euro și un potențial de 300 mil. euro.
3. Antibiotice. Această fabrică din Iaşi a fost prima din Europa de Sud‑Est care a produs penicilină, la sfârşitul anilor ’50. În prezent, compania este listată la Bursa de Valori Bucureşti și este controlată de stat prin intermediul Ministerului Sănătății. Anul trecut, a realizat o cifră de afaceri de circa 73 mil. euro.
4. Zentiva. Fosta Uzină de Medicamente București a împlinit anul trecut 50 de ani de la înființare. În 2005, după ce unitatea de producție a fost reconstruită aproape complet, intră în proprietatea cehilor de la Zentiva, care sunt la rândul lor preluaţi în 2009 de grupul francez Sanofi. Francezii au investit de atunci în fabrică peste 12 mil. euro. Unitatea produce anual 50 milioane de cutii de medicamente, folosind jumătate din capacitate.
5. Labormed. Producătorul de medicamente a fost înființat în 1991 de un grup de medici și farmaciști români. Se află în portofoliul Alvogen de la finele anului trecut, care l‑a preluat de la fondul de investiții Advent International printr‑o tranzacție estimată de surse din mediul de investiții la circa 25 mil. euro.
