Şomajul tehnic “pe hârtie”, o nouă metodă de fentare a sistemului

Companiile care apelează la această metodă de ocolire a legii sunt scutite de la plata taxelor pentru asigurări sociale, care au un nivel foarte ridicat în România comparativ cu celelalte ţări din regiune. În momentul de faţă, la un salariu net de 1.000 de lei, angajatorul plăteşte taxe în valoare de 800 de lei. Perioada în care compania beneficiază de scutirea fiscală nu poate depăşi trei luni, drept pentru care firmele îşi rotesc angajaţii în şomaj pe această perioadă. Firma plăteşte legal doar 75% din salariul net, iar restul este plătit “la negru” către angajaţi.

“Am auzit despre astfel de practici. Este vorba despre o nouă schemă de fraudare a sistemului, care apare dintr-o nevoie exacerbată de criză - în momentul în care unele firme au ajuns cu cuţitul la os, ele sunt forţate să abdice de la principii. Nu au încotro, mai ales că se confruntă cu o concurenţă neloială din partea celor care fraudează deja sistemul”, spune Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalitate.

O altă metodă de “economisire” folosită de companii, mai ales în perioada de vară, a fost înregistrarea angajaţilor în concediu fără plată, aceştia neîntrerupându-şi însă activitatea. Firmele scapă astfel de taxele pe CAS şi îşi plătesc angajaţii tot în plic.

“La nivelul central al Inspecţiei Muncii nu au fost primite petiţii sau adrese prin care să fim sesizaţi că există angajatori care practică şomajul tehnic pe hârtie.

În cazul în care am întâlni o astfel de situaţie, am sesiza ANAF-ul, deoarece ­este o modalitate de evaziune fiscală”, spune Valentina Conţescu, inspector general adjunct de stat în cadrul Inspecţiei Muncii. Potrivit acesteia, Inspecţiei Muncii are obligaţia de a verifica şi sancţiona numai neacordarea indemnizaţiei de 75% în cazul în care angajatorul îşi întrerupe temporar activitatea cu menţinerea raporturilor de muncă.

Conform lui Biriş, metoda şomajului tehnic “fictiv” funcţionează alături de altele, care sunt la limita legalităţii - timpul de lucru parţial, prin care firmele plătesc la stat doar o parte din nivelul contribuţiilor sociale, chiar dacă angajaţii lucrează full-time, sau trecerea angajaţilor în regim de PFA (persoană fizică autorizată). “Sunt convins că numărul persoanelor care figurează în evidenţele Finanţelor cu salarii de peste 1.000 de euro se diminuează dramatic, deoarece tot mai mulţi angajaţi trec în regim de PFA”, explică Biriş.

În condiţiile în care tot mai multe firme caută breşe în sistem şi evită să plătească taxele legale pentru forţa de muncă, bugetul asigurărilor sociale se va diminua şi el în mod accelerat. Spre exemplu, deficitul bugetului asigurărilor de şomaj, o parte din bugetul general al asigurărilor sociale, a depăşit 500 mil. lei la şapte luni, iar estimarea deficitului pentru întreg anul 2009 este de 1,4 miliarde de lei.

Consultantul pe fiscalitate consideră că statul ar trebui să facă de urgenţă două lucruri: să reducă povara fiscală la un nivel rezonabil, inclusiv să plafoneze baza de calcul la contribuţiile sociale, şi să închidă breşele de fraudare a sistemului. Este nevoie să se distingă foarte clar munca independentă de munca dependentă, prestată în echipa unei companii.