Stau sa ma intreb de ce, pentru ca la noi sunt cele mai bune rosii din lume. De ce nu se apuca nimeni de uscat si conservat rosii aici, in Romania, nu stiu.
Sa revin. Fierbi rosiile uscate in sosul de chili, dupa ce torni si jumatate de pahar de vin alb. Alta varianta: fierbi somonul in vin alb si atunci pui niste vin din vasul in care ai fiert somonul. Aaa… si sa nu uit! Fierbi intai somonul, dar nu il uiti acolo - te-ai prins - pana se faramiteaza! Vreau sa-l lasi putin, sub trei minute. Nu te speria, nu va ramane crud, se va mai face si in sos. Ai putintica rabdare.
Ai fiert somonul in vinul din care pui doua linguri in sosul bolborositor de chili si rosii uscate. Acum e momentul sa pui trei linguri de ulei de masline, nu mai mult. Atentie! Nu la inceput, pentru ca nu vrei sa-l prajesti. Ma repet si spun ca nu-mi place gudronul de ulei ars; astfel ca doar il incingi putin si abia acum scoti dintr-o rodie mare si coapta un pumn de seminte rosiatice, pe care le arunci in sos. Tot aici mai pui si niste fire intregi de coriandru, care doar se vor inmuia in sosul meu. Asta va ajuta uleiul sa nu se prajeasca. Atunci, iei somonul jumatate fiert si il muti din oala in tigaie. Si daca pana acum ti-a fost teama ca va ramane pe undeva nefacut, afla ca aici se va face bine. Il intorci de doua-trei ori si e gata de pus pe farfurie.
La garnitura te las pe tine sa alegi. Dar, te rog, nu cartofi nature - cea mai penibila garnitura de peste, pe care ne-a montat-o in farfurie regimul comunist. Baga un pahar de rosé rece si tare, imi vei multumi pentru acest deliciu.
